Abstract:
Introducere.
Infertilitatea și dificultatea de a obține o sarcină reprezintă o problemă globală a pacientelor cu sindromul
ovarelor polichistice (SOP). Acest sindrom este strâns legat de complicațiile materne, neonatale și perinatale.
O sarcină la o femeie cu SOP poate fi asociată cu multiple complicații, inclusi un risc crescut de avort spontan,
nașteri premature, diabet gestațional, boală hipertensivă, preeclampsie și o probabilitate mai mare de naștere prin
cezariană. Rezultatele fetale și neonatale confirmă faptul că SOP poate fi asociat cu prematuritate, morbiditate
neonatală crescută, varietăți ale greutății la naștere (atât subponderalitate, cât și greutate excesivă pentru vârsta
gestațională), restricție de creștere fetală și necesitatea transferului într-o unitate neonatală de terapie intensivă.
Scopul acestui studiu a fost să analizeze particularitățile de evoluție a sarcinii, a nașterii și a datelor despre nou-născuții în rândul gravidelor cu sindromul ovarelor polichistice, în vederea îmbunătățirii rezultatelor
perinatale.
Materiale și metode.
A fost realizat un studiu retrospectiv care a inclus un lot reprezentativ de 120 de cazuri (atât paciente, cât
și feții acestora), repartizate în două loturi distincte: lotul de cercetare a cuprins 60 de respondente gravide
diagnosticate cu SOP și feții acestora, și lotul de control, care a inclus 60 de respondente gravide sănătoase
și nou-născuții acestora. Pentru colectarea și analiza datelor, s-au folosit programele SPSS Statistics versiunea
26.0 și Excell, ceea ce a asigurat o prelucrare statistică riguroasă a informației colectate.
Rezultate.
Vârsta medie a gravidelor cu SOP a fost de 31.5 ± 5.37 ani și de 29.95 ± 5.7 ani în grupul de control.
Sarcina a fost asociată cu un procent mai mare de stări hipertensive, înregistrându-se 25% din grupul cu
SOP în comparație cu 10% (p<0.05) în grupul de control, diabet gestațional în 28.3% vs. 5% (p<0.001),
prematuritate în 13.3% vs. 0% (p<0.01), și avorturi spontane în 11.7% vs. 0% (p<0.01). Rezultatele studiului
privind nașterea și rezultatele perinatale au arătat că inducerea travaliului s-a realizat în 75.47% vs. 40%
(p<0.001), operația cezariană fiind necesară în 62.26% vs. 21.7% (p<0.001) din aceste cazuri. De asemenea,
macrosomia fetală s-a constatat în 26.43% vs. 0% (p<0.001), iar scorul Apgar de 7-8 puncte a fost înregistrat
în 38.3% vs. 0% (p<0.01). Prezența diabetului gestațional printre gravidele cu SOP demonstrează o corelație
puternică cu macrosomia fetală (r = 0.74, p<0.001). De asemenea, apariția diabetului gestational și a stărilor
hipertensive a demonstrat, de asemenea, o corelație evidentă cu nașterea prematură la pacientele gravide
cu SOP comparativ cu grupul de control (r = 0.57, p<0.001; r = 0.40, p<0.01).
Concluzii.
Rezumatul subliniază importanța strategiilor de management preconcepțional în cazul gravidelor cu
SOP prin reducerea indicelui de masă corporală (IMC), screeningul pentru diabetul zaharat și stările hipertensive. De asemenea, ajustarea tratamentului corespunzător și monitorizarea atentă a sarcinii sunt esențiale
pentru a reduce riscurile asociate cu SOP și complicațiile perinatale ale acestora.
