Show simple item record

dc.contributor.author Zotea, Sabina
dc.contributor.author Protopop, Svetlana
dc.date.accessioned 2025-06-11T11:00:53Z
dc.date.available 2025-06-11T11:00:53Z
dc.date.issued 2025
dc.identifier.citation ZOTEA, Sabina și Svetlana PROTOPOP. Rolul microbiomului în boli autoimune și alergice.In: Culegerea de lucrări a Conferinţei naţionale cu participare internaţională 110 ani de la naşterea acad. Natalia Gheorghiu "Anomalii congenitale şi afecţiuni chirurgicale la copii. Probleme. Perspective", 29-30 noiembrie 2024. Chişinău: [S. n.], 2025, pp. 209-214. ISBN 978-5-85748-118-9. en_US
dc.identifier.isbn 978-5-85748-118-9
dc.identifier.uri https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/30680
dc.description.abstract Summary. Methods and materials: Analysis of numerous articles from PubMed, NCBI, HINARI, Google Scholar databases over the last ten years. Background: The number of people affected by allergic and autoimmune diseases has increased exponentially, prompting scientists to investigate the potential causes of this serious health issue. Initially, it was believed that genetics played a primary role in the pathogenesis of these conditions, however, genetics alone cannot explain the rapid increase observed in the last century. Therefore, advancements in medical research have allowed a deeper study of the gut microbiome (GM) and its profound impact on the immune response. Dysbiosis, which develops as early as the first years of life, can later lead to the disruption of internal homeostasis. Conclusion: Gut microbiome profoundly impact the immune system, with dysbiosis playing a significant role in the development of chronic conditions like autoimmune diseases and allergies. en_US
dc.description.abstract Rezumat Metode și materiale: Analiza unui număr mare de articole din bazele de date PubMed, NCBI, HINARI, Google Scholar din ultimii zece ani. Rezultate: Numărul persoanelor afectate de boli alergice și autoimune a crescut exponențial, ceea ce a determinat știința să investigheze cauzele potențiale ale acestei probleme grave de sănătate. Inițial, s-a crezut că genetica joacă un rol principal în patogeneza acestor afecțiuni, totuși, genetica singură nu poate explica creșterea rapidă observată în ultimul secol. Prin urmare, progresele în cercetarea medicală au permis un studiu mai aprofundat al microbiomului intestinal (GM) și al impactului său profund asupra răspunsului imun. Disbioza care se instalează încă din primii ani de viață poate duce ulterior la perturbarea homeostaziei interne. Concluzie: Microbiomul intestinal influențează profund sistemul imunitar, disbioza având un rol semnificativ în dezvoltarea afecțiunilor cronice, precum bolile autoimune și alergiile. en_US
dc.language.iso ro en_US
dc.publisher Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova en_US
dc.relation.ispartof Conferinţa naţională cu participare internaţională 110 ani de la naşterea acad. Natalia Gheorghiu "Anomalii congenitale şi afecţiuni chirurgicale la copii. Probleme. Perspective", 29-30 noiembrie 2024 en_US
dc.subject microbiome en_US
dc.subject dysbiosis en_US
dc.subject short-chain fatty acids (SCFA) en_US
dc.subject immune response en_US
dc.title Rolul microbiomului în boli autoimune și alergice en_US
dc.title.alternative The role of the microbiome in autoimmune and allergic diseases en_US
dc.type Article en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics