Abstract:
Introducere
De la identificarea sa, hepatita virală B (HVB) a fost asociată cu transmiterea nosocomială, reprezentând
o provocare majoră pentru personalul medical și pacienții expuși factorilor de risc, precum contactul cu
sângele și fluidele biologice contaminate. Investigațiile privind prezența AgHBs în rândul lucrătorilor din
sectorul medical sunt esențiale pentru gestionarea riscurilor de infecție în această sferă.
Scopul
Analiza seroprevalenței markerului AgHBs la lucrătorii medicali din diverse zone geografice ale Republicii
Moldova, identificarea factorilor de risc asociați și dezvoltarea de strategii eficiente de prevenție și control
al infecției în cadrul personalului medical.
Materiale și metode
Pentru determinarea nivelului de seroprevalență al AgHBs, s-a desfășurat un studiu epidemiologic
transversal descriptiv în perioada 2020-2023 pe un grup de 459 de lucrători medicali din secțiile cu profil
terapeutic și de hemodializă, implicați în tratamentul pacienților adulți în secțiile medicale specializate.
Acești lucrători medicali proveneau din trei zone geografice ale Republicii Moldova: municipiul Bălți (201
persoane), raionul Orhei (188 de persoane) și raionul Vulcănești (150 de persoane). Toți participanții au fost
supuși testării pentru AgHBs pe baza acordului informat. Au fost utilizate kituri diagnostice cu o sensibilitate
de 96,3% și o specificitate de 98,2%.
Rezultate
Studiul preliminar, care a investigat 459 de cazuri, a relevat 41 de cazuri pozitive, stabilind astfel o
seroprevalență generală a AgHBs de 8,92±1,33% printre lucrătorii medicali.
Analiza pe categorii de vârstă a evidențiat variații semnificative în nivelul seroprevalenței AgHBs. În grupa
de vârstă 20-29 de ani, s-a înregistrat o seroprevalență de 5,88±4,03%, iar în rândul lucrătorilor medicali cu
vârste între 30 și 39 de ani seroprevalența a fost de 7,95±2,88%. Grupa de vârstă 40-49 de ani a prezentat
cel mai ridicat nivel al seroprevalenței, ajungând la 11,46±3,25%. Pentru lucrătorii medicali cu vârste între
50 și 59 de ani, seroprevalența a fost de 9,77±2,57%, iar pentru cei peste 60 de ani a fost de 7,41±2,52%. Nu
s-au observat fără diferențe statistice semnificative între grupurile de vârstă (p>0,05).
În ceea ce privește diferențele de gen, femeile au înregistrat o seroprevalență de 8,42±1,38%, în timp
ce bărbații lucrători medicali au avut un nivel de 12,73±4,49%, fără diferențe semnificative statistice între
cele două grupuri (p>0,05).
Analiza geografică a arătat că cel mai înalt nivel al seroprevalenței AgHBs a fost înregistrat în zona de
Sud, cu 9,93±2,43%, urmat de zona de Nord, cu 9,09±2,61%, și de zona Centrală, unde seroprevalența a fost
de 8,02±1,96%, fără diferențe semnificative între acești indicatori (p>0,05).
Lucrătorii medicali din mediul urban au prezentat o seroprevalență de 9,01±4,32%, în timp ce cei din
zonele rurale au avut o seroprevalență de 7,69±5,23%. Nu s-au observat diferențe semnificative statistice
între aceste două grupuri (p>0,05).
Concluzii
Analiza prezenței markerului AgHBs la lucrătorii medicali indică o variație semnificativă a ratei de infecție
în funcție de factorii precum vârsta, genul, zona geografică și mediul de trai. Aceste constatări subliniază
diversitatea în răspândirea virusului și necesitatea unor strategii adecvate de prevenire și control pentru a
minimiza riscurile de infecție în mediul medical.
