Micoza sinusului maxilar. Abord chirurgical. Caz clinic

Abstract

Introducere. Micoza sinusului maxilar (MSM) este o patologie localizată la nivelul sinusurilor paranazale, cauzată de spp. Aspergillus. Agentul etiologic pătrunde in interiorul sinusurilor maxilare (SM) pe cale aerogenă, odontogenă sau mixtă. Din totalitatea MSM, fungus ball (FB) este o formă asociată iatrogeniilor tratamentului endodontic, fiind localizată, non-invazivă, relativ neagresivă şi extramucozală. Studiile sugerează că metalele din componența sealerelor endodontice, în special zincul, creează mediu favorabil pentru dezvoltarea FB. Scopul lucrării. Evaluarea metodei de asanare a sinusului maxilar prin abord endooral. Material și metode. Pacient M. O. 63 ani, cu stare generală satisfăcătoare, hipertensiune de gr. II. La radiografia de rutină a fost observată întâmplător o zonă bine demarcată de radioopacitate al SM pe dreapta, pacienta a fost îndreptată pentru tratament specializat. Din anamneză, pacientul a tratat dintele 17 cu aproximativ 7 ani în urmă. La analiza CBCT s-a determinat prezența unui conglomerat radioopac, cu umplerea integrala a SM pe dreapta și îngroșarea membranei Schneider, precum și a pereților lateral și anterior ipsilateral. Eficiența tratamentului a fost evaluată prin tomografia computerizată, postoperatoriu. Rezultate. Sub anestezie loco-regională și potențiere intravenoasă, s-a efectuat incizia pe mucoasa de tranziție corespunzătoare dinților 15-17, decolarea lamboului mucoperiostal, sinusotomie cu freza sferică în fosa canină cu diametru de 1,0 cm. S-a realizat înlăturarea corpilor străini din SM prin aspirație și chiuretaj, urmată de lavaj cu soluții antiseptice și suturare. La efectuarea tomografiei de control, s-a confirmat înlăturarea în totalitate a corpilor străini, prezența hipertrofiei membranei SM și permeabilizarea complexului ostiomeatal. Masele fungice au fost trimise la analiza histopatologică, unde s-a confirmat diagnosticul prezumtiv. Perioada postoperatorie a decurs în mod obișnuit, corespunzător traumei chirurgicale suportate cu caracter minimal invaziv. Recuperarea s-a produs fără durere și disconfort pentru pacient. Concluzii. Abordul endooral rămâne a fi o metodă eficientă și predictibilă, care poate fi aplicată în continuare pentru tratamentul MSM de origine odontogenă. Acest caz confirmă eficiența tehnicii date, prin asanarea SM, și realizarea permeabilizării nazo-sinuzale, confirmată radiologic.

Background. Paranasal sinuses mycosis (PSM) is a pathology localized in the maxillary sinuses, caused by Aspergillus spp. The etiological agent enters the maxillary sinuses (MS) through aerogenic, odontogenic or mixed pathways. Of all PSM cases, fungus ball (FB) is the form associated with iatrogenic factors from endodontic treatments, being a localized, non-invasive, relatively non-aggressive, and extramucozal form of PSM. Studies suggest that metals in the composition of endodontic sealers, especially zinc, create a favorable environment for the development of FB. Objective of the study. To evaluate the method of paranasal sinus debridement through an endooral approach. Material and Methods. Patient M. O. 63 years old, satisfactory general health, stage II hypertension. A routine panoramic X-ray revealed a well-defined area of radio-opacity in the right MS, and the patient was referred for specialized treatment. The patient had undergone endodontic treatment of tooth 17 about 7 years ago. CBCT analysis revealed the presence of a radio-opaque conglomerate, completely filling the right MS and thickening of the Schneiderian membrane, as well as the lateral and anterior bone walls. The treatment efficacy was evaluated through postoperative CBCT. Results. Under local anesthesia and intravenous sedation, an incision was made on the transitional mucosa corresponding to teeth 15-17, followed by mucoperiosteal flap elevation, sinusotomy with a spherical bur of 1.0 cm diameter. Foreign bodies were removed from the MS through aspiration and curettage, followed by lavage with antiseptic solutions and suturing. A follow-up CT confirmed the complete removal of foreign bodies, the presence of hypertrophy of the MS membrane, and the achieved permeabilization of the ostiomeatal complex. The fungal masses were sent for histopathological analysis, which confirmed the presumptive diagnosis. The postoperative period proceeded normally, corresponding to the minimal-invasive surgical trauma. The recovery was pain-free and without discomfort for the patient. Conclusions. The endooral approach remains an effective and predictable method that still can be applied in the treatment of odontogenic PSM. This case confirms the efficacy of this technique, by achieving debridement of the MS and nasal-sinus patency, as confirmed radiologically.