Erupția linguală a incisivilor permanenți inferiori – o provocare pentru părinți

Abstract

Introducere. Erupția linguală a incisivilor permanenți inferiori este un fenomen frecvent în perioada dentiției mixte timpurii și poate genera îngrijorări atât în rândul părinților, cât și al medicilor stomatologi. Scopul lucrării. Scopul acestui studiu a fost de a analiza caracteristicile clinice și epidemiologice ale erupției linguale a incisivilor permanenți inferiori, evaluând prevalența acesteia, distribuția în funcție de factori demografici și condițiile asociate. Material și metode. În studiu au fost incluși 120 de copii cu vârste cuprinse între 5 și 7 ani care s-au prezentat la consultație stomatologică. Dintre aceștia, 85 de copii cu unul sau mai mulți incisivi mandibulari permanenți erupți lingual au fost selectați pentru analiză detaliată. Examinările clinice au fost efectuate, iar datele au fost clasificate în funcție de sex, mediu de rezidență și alți factori relevanți. Studiul a avut un caracter descriptiv și comparativ. Rezultate. În eșantionul studiat, prevalența erupției linguale a fost de 27,1%. Această condiție a fost observată mai frecvent la fete (65,2%) decât la băieți (34,8%). De asemenea, majoritatea cazurilor (73,9%) au fost înregistrate în mediul urban. Analiza statistică nu a indicat o corelație semnificativă între lungimea arcadei dentare și incidența erupției linguale. Evoluția cazurilor a arătat că, în multe situații, alinierea s-a corectat spontan, în timp ce în altele a fost necesară intervenția, în funcție de evaluarea clinică. Concluzii. Erupția linguală a incisivilor permanenți mandibulari este un fenomen comun în dentiția mixtă timpurie. Rezultatele sugerează că o abordare de tip „wait-and-see” este adecvată în multe cazuri, extracția fiind indicată doar în situațiile de retenție persistentă a dinților temporari. Studiul oferă date epidemiologice valoroase pentru optimizarea deciziilor clinice privind gestionarea acestei condiții.

Background. Lingual eruption of permanent lower incisors is a common phenomenon in the early mixed dentition period, often causing concern among parents and dentists. Objective of the study. The aim of this study was to analyze the clinical and epidemiological characteristics of the lingual eruption of permanent lower incisors, assessing its prevalence, distribution by demographic factors, and associated influencing conditions. Method and Materials. A total of 120 children aged 5–7 years who sought dental consultation were included in the study. Among them, 85 children with lingual eruption of one or more permanent mandibular incisors were selected for further analysis. Clinical examinations were performed, and the data were categorized based on gender, place of residence, and other relevant factors. The study followed a descriptive and comparative research approach. Results. The prevalence of lingual eruption was 27.1% in the study sample. This condition was observed more frequently in girls (65.2%) than boys (34.8%). Additionally, most cases (73.9%) were recorded in urban areas. Statistical analysis indicated that no significant correlation was found between arch length conditions and the incidence of lingual eruption. Observation of the condition over time showed that many cases self-corrected, while others required intervention based on clinical assessment. Conclusion. Lingual eruption of mandibular permanent incisors is a common phenomenon in the early mixed dentition period. The findings suggest that a “wait-and-see” approach may be a viable option in many cases, with extractions being necessary only in cases of persistent retention of primary teeth. This study provides valuable epidemiological data to optimize clinical decision-making regarding the management of lingual eruption.