Abstract:
Introducere
Bolile cardiovasculare sunt considerate principala cauză de
mortalitate la nivel mondial, fiind responsabile de peste 30% dintre
decesele globale. În Republica Moldova, o rată ridicată a acestor
patologii a fost menținută constantă în ultimele decenii. Se
recunoaște că alimentația dezechilibrată, caracterizată prin consum
excesiv de sare, grăsimi saturate, zaharuri rafinate și produse
ultraprocesate, influențează direct instalarea și agravarea bolilor
cardiovasculare prin afectarea homeostaziei metabolice și
amplificarea proceselor inflamatorii cronice.
Scopul lucrării a constat în evaluarea influenței factorilor alimentari
asupra incidenței și evoluției maladiilor cardiovasculare, prin analiza
principalelor componente nutriționale implicate și a rolului
intervențiilor dietetice în prevenirea și controlul bolilor.
Material și metode
A fost efectuată o revizuire narativă a literaturii științifice din bazele
de date PubMed, Scopus și Web of Science, vizând publicații apărute
între anii 2010 și 2024. Au fost selectate studii observaționale,
metaanalize și trialuri clinice randomizate care au investigat relația
dintre alimentație și riscul cardiovascular.
Rezultate
Consumul excesiv de sodiu a fost asociat cu creșterea tensiunii
arteriale și cu dezvoltarea hipertensiunii arteriale, principal factor
determinant în apariția infarctului miocardic și accidentului vascular
cerebral. Un aport ridicat de grăsimi saturate și trans a fost corelat cu
progresia dislipidemiei și cu accelerarea formării plăcilor
ateromatoase. Consumul frecvent de zaharuri rafinate a fost legat de
creșterea prevalenței sindromului metabolic și a diabetului zaharat
de tip 2. În schimb, s-a demonstrat că aportul crescut de fibre
alimentare, acizi grași omega-3, antioxidanți naturali și fitosteroli
exercită un efect protector asupra sistemului cardiovascular. S-a
observat că dietele bazate pe modele alimentare sănătoase, precum
dieta mediteraneană și dieta DASH, au fost asociate cu o reducere
semnificativă a evenimentelor cardiovasculare majore și a
mortalității specifice. Prin intervenții nutriționale precoce s-a reușit
încetinirea progresiei bolilor cardiovasculare și reducerea recurenței
complicațiilor severe.
Concluzii
Factorii alimentari joacă un rol determinant în apariția și evoluția
bolilor cardiovasculare. Prin implementarea unor intervenții
nutriționale corect orientate și prin integrarea educației alimentare
în strategiile de sănătate publică, s-ar putea reduce semnificativ
povara bolilor cardiovasculare atât la nivel individual, cât și
populațional.
