Microbiologia și diagnosticul de laborator al infecțiilor căilor respiratorii

Abstract

Introducere Infecțiile respiratorii se mențin printre cele mai frecvente boli acute, cu impact major asupra sănătății publice. Conform datelor Global Burden of Disease, în 2021 au fost înregistrate 344 de milioane de cazuri de infecții respiratorii acute și 2,18 milioane de decese. În Republica Moldova, în perioada 2024–2025, au fost raportate 4183 de cazuri de gripă, 156 885 de cazuri de infecții respiratorii virale acute și 14 764 de infecții respiratorii acute severe. Agenții patogeni implicați includ o gamă largă de bacterii și virusuri, necesitând algoritmi clari de diagnostic microbiologic. Scopul acestui studiu este de a sistematiza datele privind principalii agenți patogeni ai infecțiilor respiratorii și de a descrie metodele moderne de diagnostic de laborator utilizate în practica clinică. Material și metode Analiza a fost realizată pe baza a 15 publicații științifice din perioada 2018-2025. Au fost examinate metode culturale, microscopie, PCR, MALDI-TOF și teste rapide. De asemenea, au fost studiate abordările privind implementarea algoritmilor diagnostici automatizați în practica clinică. Rezultate Cei mai frecvent identificați agenți patogeni bacterieni în infecțiile respiratorii au fost Streptococcus pneumoniae (29,9 %), Haemophilus influenzae (15,8 %), Klebsiella pneumoniae (12,5 %), Pseudomonas aeruginosa (11,4 %) și Staphylococcus aureus (8,9 %). Diagnosticul bacteriologic se bazează pe recoltarea corectă a probelor (spută, aspirat traheal, lavaj bronhoalveolar), urmată de colorarea Gram, cultivare pe medii selective și neslective, teste de identificare biochimică, antibiogramă, precum și tehnici moderne precum MALDI-TOF (identificare proteică rapidă) și testarea moleculară multiplex (ex. platforma BioFire), care pot detecta simultan mai mulți agenți patogeni în mai puțin de o oră. În cazul infecțiilor virale, cum ar fi cele provocate de virusurile gripale, virusul respirator sincitial (RSV) sau coronavirusuri (inclusiv SARS-CoV-2), se utilizează predominant metode moleculare, în special reacția de tip PCR (Polymerase Chain Reaction). Sisteme automatizate precum GeneXpert permit detecția rapidă și precisă a acestor virusuri, precum și a bacilului tuberculos. Pentru a diferenția infecțiile bacteriene de cele virale și a ghida deciziile privind inițierea sau stoparea terapiei antimicrobiene, markerii biologici precum procalcitonina (PCT) și proteina C-reactivă (CRP) sunt utilizați pe scară largă în practica clinică. Concluzii Diagnosticul de laborator al infecțiilor respiratorii, bazat pe metode moderne, asigură precizia clinică și contribuie la reducerea riscului de complicații. Identificarea promptă a agenților patogeni sprijină terapia rațională și controlul rezistenței la antimicrobiene.