Abstract:
Context: În ultimii ani, sindromul de ardere profesională (SAP) sau burnout-ul a devenit un
subiect central în sănătatea mintală în mediu ocupațional. Contextul socio-economic global
amplifică stresul la locul de muncă, afectând angajații din diverse sectoare. Burnout-ul rezultă din
stresul cronic de la locul de muncă și are consecințe fizice și psihologice semnificative. Fenomenul
este frecvent subestimat, mai ales în servicii de urgență precum SAMUP, unde medicii gestionează
cazuri critice. Studiile arată că burnout-ul afectează capacitatea de reacție a medicilor, scăzând
eficiența și crescând riscul de erori, și poate duce la abandonarea profesiei. În acest context ne-am
propus evaluarea nivelului de burnout, identificarea factorilor de risc și elaborarea de recomandări
pentru prevenirea acestui fenomen la medicii SAMUP.
Materiale și metode: Studiul în cauză, are un design mixt, cantitativ și calitativ. Componenta
cantitativă se bazează pe aplicarea chestionarului standardizat adaptat, adresat medicilor din cadrul
Serviciului AMUP, în vederea evaluării gradului de burnout. Chestionarul include întrebări
structurate, formulate să evidențieze corelațiile dintre factorii profesionali și nivelul de epuizare
emoțională (EE), depersonalizare (DP) și absenteism profesional (AP). Studiul calitativ a fost
realizat prin aplicarea unui ghid de interviu decidenților instituționali, având drept obiectiv
identificarea principalilor factori de risc în percepția acestora asupra fenomenului de burnout.
Datele cantitative colectate au fost analizate statistic și prezentate sub formă de diagrame și grafice
explicative, facilitând interpretarea și evidențierea tendințelor identificate. Iar datele calitative au
fost analizate tematic.
Rezultatele studiului: Din numărul total de medici AMUP (288 persoane), în studiu au participat
271. Studiul celor trei dimensiuni ale SAP – epuizarea emoțională, depersonalizarea și realizarea
personală redusă – a evidențiat manifestări variate ale sindromului în rândul medicilor evaluați.
Epuizarea emoțională s-a manifestat la un nivel mediu și înalt la aproximativ 70% dintre
respondenți, sugerând un grad crescut de suprasolicitare afectivă. Acest rezultat poate reflecta
presiunea constantă, sarcinile multiple și lipsa resurselor emoționale necesare pentru a face față
cerințelor profesionale zilnice. Depersonalizarea, ca mecanism de apărare în fața stresului
profesional cronic, a fost identificată la nivel mediu sau înalt la peste 60% dintre medici, ceea ce
indică tendința de distanțare emoțională față de pacienți și cinism profesional. Realizarea personală
redusă, dimensiune care semnalează scăderea sentimentului de competență și eficiență
profesională, a fost raportată la nivel ridicat de deficiență de către peste 40% dintre participanți,
reflectând riscul scăzut de satisfacție profesională și autorealizare.
Discuții: Arderea profesională este determinată de un șir de factori contributivi și protectori. În
opinia respondenților factorii care contribuie la apariția SAP sunt: dificultatea cazurilor (cca.
77%); programul prelungit de muncă (cca.53%); relația cu pacienții și aparținătorii (cca 48%). Iar cei care pot proteja împotriva apariției SAP sunt: suportul superiorilor, recunoașterea și
remunerarea muncii, resurse umane suficiente – selectate de cca 2/3 din respondenți. Printre
acțiunile cel mai frecvent utilizate de medicii din CNAMUP pentru reducerea stresului ocupațional
sunt: petrecerea timpului cu familia, somnul și activități de recreere (ascultarea muzicii) –
menționate de fiecare al treilea respondenți. În opinia factorilor de decizie, factorii protectori în
SAP sunt: odihna și delimitarea „zonei de lucru și celei de odihnă”. În același timp, dezvoltarea
spiritului de echipă și consilierea psihologică sunt considerate măsuri importante în reducerea
riscului de ardere profesională. Aceste date sugerează nevoia de intervenții complexe privind
prevenția SAP în serviciul AMUP.