Abstract:
Context: Alimentația naturală exclusivă în primele șase luni de viață reprezintă standardul de aur
în nutriția copilului mic. Aceasta contribuie la reducerea morbidității și mortalității infantile, având
un impact major asupra dezvoltării cognitive și integrării sociale a copilului. Cu toate acestea,
practicile de alăptare sunt influențate semnificativ de nivelul de informare al mamelor și de
sprijinul acordat de către cadrele medicale. Consilierea eficientă poate preveni renunțarea timpurie
la alăptare și poate încuraja continuarea alimentației naturale în mod optim.
Metode: Scopul studiului a fost de a evalua cunoștințele mamelor despre alimentația naturală în
vederea optimizării recomandărilor de susținere a alimentației optime a copilului în primul an de
viață de către echipa medicală. A fost realizat un studiu mixt, transversal, pe un eșantion de 719
mame din Republica Moldova. Primul component al cercetării a constat în aplicarea unui
chestionar structurat, care a evaluat aspect socio-demografice, precum și cunoștințele mamelor
privind alăptarea exclusivă, tehnicile de alăptare, dificultățile întâlnite și sursele de informare
accesate. Al doilea component a inclus realizarea interviurilor de tip focus grup cu mame care
alăptează copii în primul an de viață, în vederea aprofundării aspectelor calitative legate de percepții, motivații și nevoi informaționale. Analiza statistică a cuprins metode descriptive și teste
neparametrice, iar datele calitative au fost analizate tematic.
Rezultate: Rezultatele au evidențiat că 76,6% dintre respondente au considerat informațiile oferite
de personalul medical ca fiind utile sau foarte utile în susținerea procesului de alăptare. Totodată,
86% dintre mame au raportat că își alăptează copilul la cerere, conform recomandărilor
internaționale. Cu toate acestea, 55% nu au apelat la specialiști în cazul dificultăților, iar 41% au
declarat că au nevoie de mai mult sprijin informativ privind diversificarea. Analiza tematică a
focus-grupurilor a evidențiat percepții variate privind sprijinul primit: mamele au subliniat
importanța unei abordări empatice, a continuității consilierii postnatale și a adaptării mesajelor la
nevoile reale. Au fost identificate temeri legate de cantitatea laptelui și presiunea socială privind
alimentația mixtă. De asemenea, mamele au exprimat clar nevoia de a fi susținute nu doar de
cadrele medicale, ci și de familie și comunitate, accentuând rolul sprijinului integrat în menținerea
alăptării naturale.
Discuții: Studiul reflectă importanța critică a consilierii medicale în promovarea alăptării naturale.
Deși majoritatea mamelor recunosc utilitatea suportului oferit de personalul medical, nivelul de
implicare și solicitare activă a ajutorului în fața dificultăților rămâne scăzut. Acest lucru indică
posibile lacune în accesibilitatea sau eficiența consilierii curente. Lipsa informațiilor clare sau
sprijinul insuficient pot conduce la practici incorecte, întreruperea precoce a alăptării sau inițierea
neadecvată a alimentației complementare. Intervențiile educaționale structurate și continue,
implicarea activă a asistentelor medicale comunitare și integrarea consilierii în rutina vizitelor
prenatale și postnatale ar putea îmbunătăți semnificativ rezultatele. Consolidarea cunoștințelor
mamelor privind beneficiile alăptării, tehnicile corecte și gestionarea dificultăților este esențială
pentru promovarea unei nutriții optime în primul an de viață.
Concluzii: Studiul subliniază importanța evaluării cunoștințelor mamelor privind alimentația
naturală pentru a direcționa eficient intervențiile echipei medicale. Informarea corectă, consilierea
empatică și sprijinul continuu din partea familiei, comunității și sistemului de sănătate sunt
esențiale pentru promovarea și menținerea alăptării exclusive și pentru prevenirea practicilor
suboptime de hrănire în primul an de viață.
