Prematuritatea și displazia bronhopulmonară

Abstract

Abstract Introduction. Bronchopulmonary dysplasia (BPD) is a chronic pulmonary pathology of premature infants who develop postnatal respiratory distress and require prolonged supplemental oxygen intake. The aspect of the description of pulmonary radiography and the survival rate have progressed, due solely to the evolution of the therapeutic strategy (neonatal ventilation and surfactant replacement therapy). Aim. Elucidation of current achievements according to the bibliographic review in bronchopulmonary dysplasia in premature infants to identify the most recent information in the management of this condition, which continues to be the topic of discussion in international forums. Material and methods. This paper represents a narrative synthesis of the specialized literature. For the analysis of the scientific literature, databases such as: ScienceDirect, PubMed, Google Scholar, Springer Link, Oxford Academic, National Library of Medicine were used. The bibliographical sources were systematized to highlight the most important aspects and clinical-paraclinical and management particularities of bronchopulmonary dysplasia in premature infants. Results: BPD mainly affects newborns with gestational age less than 32 weeks and birth weight less than 1500 g. Advances in neonatal care have increased survival of preterm infants, but BPD remains a major complication. Despite advances in understanding BPD, there is still no international consensus on the optimal definition of this condition. Differences in treatment strategies, such as the use of low- or high-flow nasal cannulas and different levels of respiratory support, complicate the establishment of well-defined management pathways. An international consensus process, as is underway through the International Neonatal Consortium [11], is needed to establish clear and globally applicable criteria, as prematurity entails considerable risks and costs for families and society. Conclusion: Scientific achievements in bronchopulmonary dysplasia have evolved significantly in the survival of severely premature infants, thus reflecting changes in neonatal care and in the understanding of the pathophysiological mechanisms of the disease. Currently, the need for an international consensus to establish clear criteria in the management of these patients is recognized, in order to facilitate the improvement of their long-term care.

Rezumat Introducere Displazia bronhopulmonară (DBP) este o patologie pulmonară cronică a nou-născuților prematuri care dezvoltă detresă respiratorie postnatală și necesită aport suplimentar prelungit de oxigen. Aspectul descrierii radiografiei pulmonare și rata de supraviețuire au progresat, exclusiv datorită evoluției strategiei terapeutice (ventilație neonatală și terapie de substituție a surfactanților). Scop Elucidarea realizărilor actuale conform reviului bibliografic în displaziei bronhopulmonare la copilul prematur pentru identificarea celor mai recente informații în managementul acestei afecțiuni, care continuă să fie tema de discuții la forurile internaționale. Materiale și metode Lucrarea dată reprezintă o sinteză narativă a literaturii de specialitate. Pentru analiza literaturii științifice au fost utilizate bazele de date precum: ScienceDirect, PubMed, Google Scholar, Springer Link, Oxford Academic, National Library of Medicine. Sursele bibliografice au fost sistematizate pentru a evidenția cele mai importante aspecte și particularități clinico-paraclinice și de management ale displaziei bronhopulmonare la copilul prematur. Rezultate DBP afectează în special nou-născuții cu vârsta gestațională sub 32 de săptămâni și greutate la naștere sub 1500 g. Progresele în îngrijirea neonatală au crescut supraviețuirea prematurilor, dar DBP rămâne o complicație majoră. În ciuda progreselor în înțelegerea DBP, nu există încă un consens internațional privind definiția optimă a acestei afecțiuni. Diferențele în strategiile de tratament, precum utilizarea canulelor nazale cu flux mic sau mare și a diferitelor niveluri de suport respirator, complică stabilirea unor căi de management bine definite. Este necesar un proces de consens internațional, așa cum este în desfășurare prin intermediul International Neonatal Consortium [11], pentru a stabili criterii clare și aplicabile global, deoarece prematuritatea presupune riscuri și costuri considerabile pentru familie și societate. Concluzii Realizările științifice în displazia bronhopulmonară a evoluat semnificativ prin supraviețuirea prematurilor severi, astfel, reflectând schimbările în îngrijirea neonatală și în înțelegerea mecanismelor fiziopatologice ale maladiei. În prezent, se recunoaște necesitatea unui consens internațional pentru a stabili criterii certe în managementul acestor pacienți, pentru a facilita îmbunătățirea îngrijirii de durată a lor.