Fumatul electronic în rândul copiilor și adolescenților din Republica Moldova: risc și provocări pentru sănătatea publică

Abstract

Context. Țigările electronice și dispozitivele de vaping au apărut inițial ca o metodă de reducere a riscurilor asociate fumatului tradițional, fiind considerate un ajutor pentru renunțarea la tutun în rândul adulților. Totuși, în ultimii ani, utilizarea acestor produse a crescut semnificativ în rândul copiilor și adolescenților, fiind alimentată de percepția greșită că acestea sunt inofensive. Această tendință reprezintă o problemă emergentă de sănătate publică, deoarece fumatul electronic este asociat cu riscuri pentru sănătatea cardiovasculară, pulmonară și orală, precum și cu o potențială expunere la substanțe toxice și adictive încă din perioada copilăriei. Metode. Scopul studiului a fost investigarea nivelului de informare, obiceiurilor și atitudinilor copiilor față de utilizarea fumatului alternativ, pentru a sprijini elaborarea unor strategii eficiente de prevenire a consumului de tutun în rândul populației pediatrice. Studiul transversal a inclus 530 de elevi cu vârste între 11 și 15 ani, din cinci școli gimnaziale din Republica Moldova, selecționate convențional. Colectarea datelor, realizată în martie-aprilie 2023, a folosit chestionare anonime și observații statistice descriptive. De asemenea, s-au organizat interviuri focus-grup semi-structurate pentru a explora percepțiile legate de cultura școlară, influența colegilor și atitudinile față de fumat. Protocolul a respectat standardele etice, iar acordul direcțiilor de educație teritoriale și al administrației școlilor a fost obținut anterior. Studiul face parte dintr-un proiect comun între Societatea de Pediatrie din Republica Moldova și Academia Americană de Pediatrie, urmărind monitorizarea comportamentelor de risc la tineri. Rezultate. Vârsta medie a participanților a fost 12,94 ± 0,07 ani, cu o distribuție aproape egală între fete și băieți. Rata totală a utilizării țigărilor electronice a fost 36,36%, mai mare la băieți (36,98%). Fetele din mediul rural au înregistrat o prevalență ușor mai ridicată (32,74%) față de cele din mediul urban (31,58%). Băieții din mediul urban au folosit țigările electronice mai frecvent (37,14%) decât cei din mediul rural (36,61%). Focus-grupurile au evidențiat percepții diferite privind cultura școlară și influența colegilor. Elevii urbani au dorit o implicare sporită în deciziile școlii și o comunicare deschisă cu profesorii pe tema prevenției fumatului. Bullying-ul verbal și social, prezent mai ales în mediul rural, afectează elevii nefumători și cu rezultate bune. Totodată, elevii rurali apreciază inițiativele extrașcolare și colaborarea cu centre de sănătate prietenoase tinerilor. Influența asupra consumului de țigări electronice provine atât din partea persoanelor mai mature, cât și din cea a colegilor de aceeași vârstă, ambele având un rol semnificativ. Concluzii. Utilizarea țigărilor electronice este o problemă importantă și în creștere în rândul copiilor și adolescenților din Moldova, necesitând intervenții educaționale și prevenție adaptate contextului social și școlar. Dezvoltarea unei culturi școlare mai incluzive, sprijinul psihosocial și implicarea activă a elevilor pot contribui la reducerea riscurilor asociate consumului de țigări electronice.