Abstract:
Context. Sistemul de sănătate din Republica Moldova, la fel ca multe alte sisteme internaționale,
a fost expus presiunilor financiare, accentuate de crize recente: de la pandemie la șocuri economice
și geopolitice. Aceste presiuni au evidențiat vulnerabilitățile sistemului de sănătate, în special
aspectele financiare și organizaționale. De aceea, sustenabilitatea financiară este esențială nu doar
pentru buna funcționare, dar și pentru consolidarea capacităților de răspuns la eventuale provocări
și asigurarea accesului echitabil la sănătate. În acest context, determinantele sustenabilității
financiare devin fundamentale pentru utilizarea eficientă a banului public. Metode. Prezenta cercetare a integrat o metodologie mixtă, analiza cantitativă și calitativă.
Analiza cantitativă sa focusat pe cercetarea datelor macroeconomice (PIB, inflație, etc.) și a
indicatorilor specifici sistemului de sănătate (cheltuieli pentru sănătate, resursele sistemului de
sănătate, etc.) din perioada anilor 2019-2023, prin utilizarea metodelor de regresie. Analiza
calitativă a permis studierea literaturii de specialitate și a documentelor naționale (legislație,
strategii, rapoarte, etc.) pentru a identifica problemele sistemului și a soluțiilor relevante.
Rezultate. Analiza efectuată a permis structurarea a patru categorii de determinante ale
sustenabilității financiare a sistemului, și anume: indicatorii macroeconomici (volatilitatea
veniturilor, inflația, șomajul), modelele de finanțare (dependența externă), eficiența și guvernanța
sistemului (ineficiența cheltuielilor, control și audit intern slab), presiunile demografice (îmbăire,
morbiditate). În rezultatul analizei deducem că vulnerabilitățile respective, acutizate de crizele
recente, afectează sustenabilitatea financiară a sistemului. Dependența veniturilor sistemului de
remitențe și impactul inflației asupra costurilor de multe influențează direct alocările pentru
sănătate. Totodată, ineficiența cheltuielilor la nivelul instituțiilor medicale, alături de lacunele
controlului intern managerial și ale auditului intern, generează risipă și utilizare ineficientă a
fondurilor publice. La fel și presiunile demografice generate de îmbătrânirea populației și creșterea
morbidității crește cererea pentru servicii medicale costisitoare. În final, noutatea științifică constă
în identificarea și analiza integrată a factorilor determinanți ai sustenabilității financiare a
sistemului de sănătate din Republica Moldova, într-un context de post-criză. Astfel, studiul
prezintă o abordare holistică aferentă interdependenței acestor determinanți (macroeconomici, de
finanțare, guvernanță și demografici) și a impactului acestora asupra rezilienței financiare, o
abordare puțin explorată anterior.
Discuții. Rezultatele evidențiază clar că sustenabilitatea financiară în sistemul de sănătate din
Republica Moldova, în contextul post-criză, nu este doar o problemă de alocare a resurselor, ci și
o problemă de reziliență și capacitate de adaptare strategică. Fortificarea simultană a
determinantelor abordate necesită un efort major și o viziune pe termen lung. Implicațiile practice
recomandă diversificarea surselor de finanțare și optimizarea cheltuielilor prin consolidarea
asistenței medicale și extinderea digitalizării. De asemenea, consolidarea controlului intern
managerial și a auditului intern la nivelul sistemic și instituțional, pilonii fundamentali pentru buna
guvernare și utilizarea eficientă a banului public, care transformă vulnerabilitățile curente în
oportunități de edificare a unui sistem de sănătate mai robust, transparent și echitabil.
