Abstract:
Context. Schimbările climatice influențează semnificativ sănătatea populației, în special în rândul
pacienților cu boli cardiovasculare. În Republica Moldova, condițiile meteorologice extreme, cum
ar fi temperaturile ridicate sau scăzute și variațiile presiunii atmosferice, pot exacerba aceste
afecțiuni. Obiectivul principal al acestui studiu este de a analiza corelația dintre factorii climatici
și incidența urgențelor cardiovasculare, în contextul intensificării încălzirii globale și al
vulnerabilității crescute a anumitor categorii populaționale, în special a persoanelor vârstnice și cu
comorbidități cronice. Metode. Studiul s-a bazat pe o analiză retrospectivă a 6228 cazuri de urgențe cardiovasculare din
2024, preluate de la IMSP CNAMUP. Datele meteorologice (temperatură și presiune atmosferică)
au fost obținute de la Institutul de Ecologie și Geografie. S-a aplicat analiza statistică în IBM SPSS
Statistics 21 pentru a evalua corelațiile între parametrii meteorologici extremi și frecvența
solicitărilor medicale. S-au analizat separat anotimpurile, evaluând efectele presiunii atmosferice
ridicate și scăzute, precum și ale temperaturilor extreme asupra patologiilor cardiovasculare. Au
fost examinate diferențele sezoniere, de gen și vârstă, precum și distribuția în raport cu valorile
barice. S-a acordat o atenție deosebită zilelor cu valori climatice extreme și număr maxim de
solicitări. Au fost identificate posibile cauze contextuale pentru incidența crescută în sezonul rece,
inclusiv factori socio-economici și nivelul redus de adaptare terapeutică.
Rezultate. Datele indică o corelație semnificativă între temperaturile extreme și creșterea
numărului de urgențe cardiovasculare. Vara 2024 a fost cea mai caldă din istoria măsurătorilor, cu
temperaturi medii de până la +25,6°C, iar iarna a fost anormal de caldă, fără perioade stabile de
ger. În aceste perioade s-au înregistrat creșteri ale aritmiilor (38,4%) și sindroamelor coronariene
acute (23,7%). Cele mai afectate au fost persoanele de peste 60 de ani. Atât presiunile ridicate
(>1024 hPa), cât și cele scăzute (<980 hPa) au fost asociate cu număr crescut de cazuri. În zilele
cu -11,3°C și 38,5°C s-au înregistrat cele mai multe solicitări (622 și, respectiv, 455 cazuri).
Diferențele față de țările occidentale indică o vulnerabilitate sezonieră crescută în Moldova,
influențată de infrastructura deficitară și lipsa sistemelor eficiente de adaptare la condițiile
meteorologice.
Discuții. Rezultatele confirmă ipoteza că factorii meteorologici extremi influențează starea
pacienților cu boli cardiovasculare. Temperaturile ridicate favorizează deshidratarea,
dezechilibrele electrolitice și stresul simpatic, crescând riscul ischemic. Temperaturile scăzute
determină vasoconstricție, hipercoagulabilitate și creșterea tensiunii arteriale, favorizând
evenimente trombotice. Variațiile barometrice bruște induc stres hemodinamic suplimentar,
afectând în special pacienții cu insuficiență cardiacă. Aceste date sunt în concordanță cu literatura
internațională, confirmând importanța monitorizării factorilor climatici în managementul bolilor
cardiovasculare. Se recomandă implementarea de sisteme de avertizare meteo-medicală, ajustarea
tratamentelor în perioadele critice și educarea pacienților privind riscurile climatice. Adaptarea
serviciilor de urgență și implicarea autorităților în politici de sănătate publică devine esențială în
contextul schimbărilor climatice accelerate și al creșterii vulnerabilității populației cu boli cronice
cardiovasculare.
