Introducere. Prescrierea inhibitorilor pompei de protoni (IPP) a crescut semnificativ în ultimele decenii, deşi indicaţiile nu s-au modificat esenţial. Studiile au arătat o asociere între utilizarea IPP, modificările microbiotei intestinale şi riscul de a dezvolta infecţia cu Clostridium difficile (CDI). Scop. Analiza influenţei tratamentului cu inhibitorii pompei de protoni asupra compoziţiei microbiotei intestinale cu elucidarea riscului de dezvoltare a infecţiei cu Clostridium difficile. Material şi metode. S-a efectuat o selectare a articolelor în limba engleză disponibile în bazele de date PMC şi PubMed, publicate în perioada 2015-2025, folosind cuvintele cheie. În baza surselor selectate s-a efectuat o analiză narativă a corelaţiei dintre administrarea inhibitorilor pompei de protoni, modificările microbiotei intestinale şi incidenţa CDI. Rezultate. Inhibitorii pompei de protoni au determinat dereglări cantitative şi calitative ale microbio-tei intestinale cu creşterea unor genuri potenţial patogene (Enterococcus, Streptococcus, Veillonella, Fusobacterium, Desulfovibrio) şi reducerea celor protectoare (Bifidobacterium, Faecalibacterium). Aceste modificări s-au constatat a fi responsabile de favorizarea CDI, îndeosebi la utilizarea mai mult de 14 zile a IPP cu preparatele antibacteriene folosite pentru eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori. Persoanele în vârstă, spitalizate, cu comorbidităţi sau care administrează imunodepresive s-au dovedit a fi mai vulnerabile. Concluzii. Mecanismele responsabile de CDI pot fi: neutralizarea acidităţii gastrice, perturbarea florei sănătoase şi a celei patogene, dezvoltarea proceselor inflamatorii, modificarea proceselor metabolice şi a imunităţii locale şi afectarea permeabilităţii barierei intestinale şi funcţiilor fiziologice.
Introduction. The prescription of proton pump inhibitors (PPIs) has increased significantly in recent decades, although the indications have not changed substantially. Studies have shown an association between PPI use, alterations in the gut microbiota, and the risk of developing Clostridium difficile infection (CDI). Objective. To analyze the influence of proton pump inhibitor treatment on the composition of the gut microbiota and to elucidate the risk of developing Clostridium difficile infection. Material and methods. A selection of English-language articles available in the PMC and PubMed databases, published between 2015 and 2025, was conducted using specific keywords. Based on the selected sources, a narrative analysis of the correlation between proton pump inhibitor administration, changes in the intestinal microbiota and the incidence of CDI were performed. Results. Proton pump inhibitors caused both quantitative and qualitative disturbances in the gut microbiota, with an increase in potentially pathogenic genera (Enterococcus, Streptococcus, VeiUonella, Fusobacterium, Desulfovibrio) and a decrease in protective ones (Bifidobacterium, Faeca-libacterium). These alterations were found to contribute to the development of CDI, especially when PPIs were used for more than 14 days in combination with antibacterial agents for Helicobacter pylori eradication. Elderly, hospitalized patients, those with comorbidities, or those receiving immunosuppressive therapy were shown to be more vulnerable. Conclusion. The mechanisms responsible for CDI may include: suppression of gastric acidity, disruption of healthy and pathogenic flora, development of inflammatory processes, alterations in metabolic processes and local immunity, and impairment of intestinal barrier permeability and physiological functions.
