Introducere. Ritmul circadian, este regulat de către nucleul suprachiasmatic hipotalamic (SCN), care integrează răspunsurile neuroendocrine, regimul somn-veghe, funcţiile cognitive, etc. În perioada pandemiei ritmul circadian a fost dereglat, în rândul studenţilor manifestându-se prin tulburări anxioase şi de somn. Scop. Cercetarea relaţiei dintre dereglarea ritmului circadian şi apariţia tulburărilor anxioase în rândul studenţilor medicinişti în contextul pandemiei COVID-19 cu accent pe mecanismele fiziopatologice. Material şi metode. Analiza a 20 de articole ştiinţifice publicate în perioada 2020-2024, identificate în baze de date internaţionale precum PubMed, NCBI, ScienceDirect. Studiile cercetate au urmărit influenţa stresului pandemic asupra ritmului circadian, calităţii somnului, performanţei academice şi echilibrului emoţional la studenţii medicinişti. Rezultate. În urma pandemiei, conform testului Pittsburgh Sleep Quality Index (PSQI) a crescut latenţa de adormire, somnul a devenit mai fragmentat, a scăzut eficienţa somnului şi au apărut tulburări de ritm circadian. La dezvoltarea anxietăţii, fatigabilităţii şi tulburărilor de somn contribuie şi dereglarea axei hipotalamo-hipofizo-adrenale, ca urmare a hipercortizolemiei. Un alt mecanism fiziopatogenetic a fost producţia crescută de citokine pro-inflamatorii (IL-6) atribuită la creşterea excitabilităţii neuropsihice şi stresului psiho-emoţional. Aceşti factori au fost amplificaţi în rândul studenţilor de obligaţiile academice şi izolarea socială. Concluzii. La studenţii medicinişti, în contextul pandemic, perturbarea ritmului circadian şi a somnului cu dezvoltarea tulburărilor anxioase ulterioare, este susţinută de mecanisme precum hipercortizolemie, creşterea markerilor inflamatori, reflectând cauzele fiziologice ale dezechilibrului psiho-emoţional.
Introduction. The circadian rhythm is regulated by the suprachiasmatic nucleus of the hypothalamus (SCN), which integrates neuroendocrine responses, the sleep-wake cycle, cognitive functions, etc. During the pandemic, the circadian rhythm was disrupted, manifesting among students through anxiety and sleep disorders. Objective. Exploring the link between circadian rhythm disruption and anxiety disorders in medical students during the COVID-19 pandemic, focusing on pathophysiological mechanisms. Material and methods. This analysis covers 20 scientific articles published between 2020 and 2024, identified through international databases such as PubMed, NCBI, ScienceDirect. The studies researched followed the influence of pandemic stress on circadian rhythm, sleep quality, academic performance, and emotional balance in medical students. Results. Following the pandemic, according to the Pittsburgh Sleep Quality Index (PSQI) test, sleep latency increased, sleep became more fragmented, sleep efficiency decreased and circadian rhythm disorders emerged. The development of anxiety, fatigue and sleep disturbances was also influenced by dysregulation of the hypothalamic-pituitary-adrenal axis due to hypercortizolism. Another pathophysiologic mechanism was the increased production of pro-inflammatory cytokines (IL-6) attributed to increased neuropsychic excitability and psycho-emotional stress. These factors were amplified among students by academic obligations and social isolation. Conclusion. In medical students, in the pandemic context, the disruption of circadian rhythm and sleep with the development of subsequent anxiety disorders is supported by mechanisms such as hypercortisolism, increased inflammatory markers, reflecting the physiological causes of psycho-emotional imbalance.
