Introducere. Microbiota intestinală influenţează echilibrul imunologic al gazdei. Dereglarea acesteia, cunoscută sub denumirea de dismicrobism intestinal, a fost asociată cu multiple patologii autoimune, inclusiv sclerodermia sistem-ică (SS), o boală caracterizată prin fibroză progresivă şi dis-funcţie vasculară. Scop. Analiza frecvenţei şi impactului dis-microbismului intestinal şi a inflamaţiei intestinale asupra particularităţilor clinice la pacienţii diagnosticaţi cu sclero-dermie sistemică. Material şi metode. Au fost studiaţi 56 pacienţi cu SS (55 femei, 1 bărbat, vârsta medie 57,9±1,16 ani), internaţi în 2024-2025 în secţiile de profil reumato-logic din Republica Moldova. Forma limitată a fost prezentă la 71,4%, iar cea difuză la 28,6%. Microbiota intestinală a fost evaluată bacteriologic, iar inflamaţia prin calprotectina fecală. Rezultate. Dismicrobismul intestinal a fost identificat la 44 pacienţi (78,6%), iar 12 (21,4%) au prezentat o microbiotă intestinală normoechilibrată. Cele mai frecvente manifestări gastrointestinale au fost: disfagie (80,4%), piro-zis (67,9%), epigastralgii (19,6%), greaţă (10,7%), eructaţii (8,9%), regurgitaţii şi vome (7,1%), constipaţie (16,1%) şi diaree (7,1%). Calprotectina fecală a prezentat valori medii de 28,2 ± 9,26 gg/g în forma difuză şi 51,4 ± 14,1 gg/g în forma limitată. Valorile crescute ale calprotectinei au fost mai frecvente la pacienţii cu dismicrobism intestinal (51,12 ± 12,7 gg/g) faţă de cei cu microbiotă normală (18,7 ± 7,08 gg/g). Concluzii. Studiul a evidenţiat o prevalenţă crescută a dismicrobismului intestinal la pacienţii cu SS (78,6%), asociat cu niveluri ridicate de calprotectină fecală dar şi manifestări clinice precum disfagia şi pirozisul, sugerând importanţa evaluării microbiotei intestinale la pacienţii cu SS.
Introduction. The intestinal microbiota plays a crucial role in maintaining the host's immunological balance. Its disruption, known as intestinal dysmicrobism, has been associated with multiple autoimmune diseases, including systemic sclerosis (SSc), a disease characterized by progressive fibrosis and vascular dysfunction. Objective. Analysis of the frequency and clinical impact of intestinal dysmicro-bism and inflammation on gastrointestinal and systemic particularities in patients diagnosed with systemic scleroderma. Material and methods. 56 patients with SS (55 women, 1 man, mean age 57.9 ± 1.16 years), hospitalized in 2024-2025 in rheumatology departments in the Republic of Moldova, were studied. The limited form was present in 71.4%, and the diffuse form in 28.6%. The intestinal microbiota was assessed bacteriologically, and inflammation by fecal calprotectin. Results. Intestinal dysmicrobism was identified in 44 patients (78.6%), and 12 (21.4%) presented a normobalanced intestinal microbiota. The most frequent gastrointestinal manifestations were: dysphagia (80.4%), heartburn (67.9%), epigastralgia (19.6%), nausea (10.7%), eructations (8.9%), regurgitation and vomiting (7.1%), constipation (16.1%) and diarrhea (7.1%). Fecal calprotectin presented mean values of 28.2 ± 9.26 gg/g in the diffuse form and 51.4 ± 14.1 gg/g in the limited form. Elevated calprotectin values were more frequent in patients with dysmicrobism (51.12 ± 12.7 gg/g) compared to those with normal microbiota (18.7 ± 7.08 gg/g). Conclusion. The study revealed an increased prevalence of intestinal dysmi-crobism in patients with SS (78.6%), associated with high levels of fecal calprotectin but clinical manifestations such as dysphagia and heartburn, suggesting the importance of assessing the intestinal microbiota in patients with SS.
