CALPROTECTINA FECALĂ ŞI DISMICROBISMUL INTESTINAL ÎN CALITATE DE BIOMARKERI NONINVAZIVI ÎN MONITORIZAREA SCLERODERMIEI SISTEMICE

Abstract

Introducere. Microbiota intestinală influenţează echilibrul imunologic al gazdei. Dereglarea acesteia, cunoscută sub denumirea de dismicrobism intestinal, a fost asociată cu multiple patologii autoimune, inclusiv sclerodermia sistem-ică (SS), o boală caracterizată prin fibroză progresivă şi dis-funcţie vasculară. Scop. Analiza frecvenţei şi impactului dis-microbismului intestinal şi a inflamaţiei intestinale asupra particularităţilor clinice la pacienţii diagnosticaţi cu sclero-dermie sistemică. Material şi metode. Au fost studiaţi 56 pacienţi cu SS (55 femei, 1 bărbat, vârsta medie 57,9±1,16 ani), internaţi în 2024-2025 în secţiile de profil reumato-logic din Republica Moldova. Forma limitată a fost prezentă la 71,4%, iar cea difuză la 28,6%. Microbiota intestinală a fost evaluată bacteriologic, iar inflamaţia prin calprotectina fecală. Rezultate. Dismicrobismul intestinal a fost identificat la 44 pacienţi (78,6%), iar 12 (21,4%) au prezentat o microbiotă intestinală normoechilibrată. Cele mai frecvente manifestări gastrointestinale au fost: disfagie (80,4%), piro-zis (67,9%), epigastralgii (19,6%), greaţă (10,7%), eructaţii (8,9%), regurgitaţii şi vome (7,1%), constipaţie (16,1%) şi diaree (7,1%). Calprotectina fecală a prezentat valori medii de 28,2 ± 9,26 gg/g în forma difuză şi 51,4 ± 14,1 gg/g în forma limitată. Valorile crescute ale calprotectinei au fost mai frecvente la pacienţii cu dismicrobism intestinal (51,12 ± 12,7 gg/g) faţă de cei cu microbiotă normală (18,7 ± 7,08 gg/g). Concluzii. Studiul a evidenţiat o prevalenţă crescută a dismicrobismului intestinal la pacienţii cu SS (78,6%), asociat cu niveluri ridicate de calprotectină fecală dar şi manifestări clinice precum disfagia şi pirozisul, sugerând importanţa evaluării microbiotei intestinale la pacienţii cu SS.

Introduction. The intestinal microbiota plays a crucial role in maintaining the host's immunological balance. Its disruption, known as intestinal dysmicrobism, has been associated with multiple autoimmune diseases, including systemic sclerosis (SSc), a disease characterized by progressive fibrosis and vascular dysfunction. Objective. Analysis of the frequency and clinical impact of intestinal dysmicro-bism and inflammation on gastrointestinal and systemic particularities in patients diagnosed with systemic scleroderma. Material and methods. 56 patients with SS (55 women, 1 man, mean age 57.9 ± 1.16 years), hospitalized in 2024-2025 in rheumatology departments in the Republic of Moldova, were studied. The limited form was present in 71.4%, and the diffuse form in 28.6%. The intestinal microbiota was assessed bacteriologically, and inflammation by fecal calprotectin. Results. Intestinal dysmicrobism was identified in 44 patients (78.6%), and 12 (21.4%) presented a normobalanced intestinal microbiota. The most frequent gastrointestinal manifestations were: dysphagia (80.4%), heartburn (67.9%), epigastralgia (19.6%), nausea (10.7%), eructations (8.9%), regurgitation and vomiting (7.1%), constipation (16.1%) and diarrhea (7.1%). Fecal calprotectin presented mean values of 28.2 ± 9.26 gg/g in the diffuse form and 51.4 ± 14.1 gg/g in the limited form. Elevated calprotectin values were more frequent in patients with dysmicrobism (51.12 ± 12.7 gg/g) compared to those with normal microbiota (18.7 ± 7.08 gg/g). Conclusion. The study revealed an increased prevalence of intestinal dysmi-crobism in patients with SS (78.6%), associated with high levels of fecal calprotectin but clinical manifestations such as dysphagia and heartburn, suggesting the importance of assessing the intestinal microbiota in patients with SS.