Introducere. Pe parcursul ultimilor ani, au fost efectuate studii care au demonstrat rolul factorilor psihosociali în eterogenitatea etiologica a schizofreniei. Studiile sugerează că dincolo de vulnerabilitatea genetică, factorii biopsihosociali pot contribui la declanşarea simptomatologiei şi influenţa evoluţia bolii. Scop. A fost investigat impactul traumelor psihologice din copilărie (abuzul fizic şi psihoemoţional, neglijarea parentală) asupra riscului de debut, severităţii tulburărilor psihice şi prognosticului. Material şi metode. Au fost analizate 8 studii observaţionale şi meta-analize relevante din literatura de specialitate, care au investigat corelaţia dintre expunerea la traume psihologice şi riscul de dezvoltare a schizofreniei. Prelucrarea datelor a fost efectuată prin teste statistice unde s-a calculat riscul relativ asociat expunerii la psihotraume. Rezultate. Analiza datelor a evidenţiat o asociere relevantă şi semnificativă statistic între expunerea la experienţe negative în copilărie şi riscul de a dezvolta schizofrenie. Valoarea combinată a riscului relativ (RR) de a dezvolta schizofrenie a fost de 2,4 (interval de încredere 95%: 1,98-3,94) la persoanele expuse, comparativ cu cele neexpuse. Abuzul psihoemoţional a fost asociat cu cel mai mare risc (RR-2,8), urmat de abuzul fizic(RR-2,5) şi neglijarea parentală(RR-2,3). Pacienţii traumatizaţi au prezentat simptome psihotice cu o medie de 4,2 ani mai precoce asociat cu un polimorfism clinic accentuat şi un prognostic nefavorabil. Concluzii. Rezultatele obţinute confirmă că psihotraumele în copilărie precum abuzul psihoemoţional şi fizic, neglijarea parentală, sunt cel mai des asociate cu dezvoltarea schizofreniei, care evoluează cu simptome mai persistente, rate mai mari de recădere şi o calitate a vieţii redusă.
Introduction. Over the past years, studies have demonstrated the role of psychosocial factors in the etiological heterogeneity of schizophrenia. The research suggests that beyond genetic vulnerability, biopsychosocial factors may contribute to the onset of symptoms and influence the course of the illness. Objective. The impact of childhood psychological trauma (physical and psycho-emotional abuse, parental neglect) on the risk of onset, the severity of mental disorders, and prognosis has been investigated. Material and methods. Eight observational studies and relevant analyses from the specialized literature were analyzed, investigating the correlation between exposure to psychological trauma and the risk of developing schizophrenia. Data processing was carried out using statistical tests, in which the relative risk associated with exposure to psychotrauma was calculated. Results. The data analysis revealed a relevant and statistically significant association between exposure to negative childhood experiences and the risk of developing schizophrenia. The combined relative risk (RR) of developing schizophrenia was 2.4 (confidence interval 95% 1.983.94) in exposed individuals compared to those unexposed. Psycho-emotional abuse was associated with the highest risk (RR = 2.8), followed by physical abuse (RR = 2.5) and parental neglect (RR = 2.3). Traumatized patients exhibited psychotic symptoms on average 4.2 years earlier, associated with marked clinical polymorphism and an unfavorable prognosis. Conclusion. The results obtained confirm that childhood psychotraumas such as psycho-emotional and physical abuse, and parental neglect, are most frequently associated with the development of schizophrenia, which progresses with more persistent symptoms, higher relapse rates, and a reduced quality of life.
