Introducere. Pandemia COVID-19 a reprezentat o provocare fără precedent pentru sistemele de sănătate publică. În Republica Moldova, răspunsul la urgenţa de sănătate publică a fost structurat prin intermediul Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică şi Comisiilor Teritoriale Extraordinare de Sănătate Publică. Scop. Analiza şi evaluarea funcţionalităţii CTESP privind realizarea măsurilor de răspuns la pandemia COVID-19, pentru a elabora recomandări de îmbunătăţire a mecanismelor de coordonare în cazul urgenţelor. Material şi metode. Studiul a utilizat o metodologie mixtă, combinând metode cantitative şi calitative. Chestionare auto-administrate au fost aplicate tuturor membrilor CTESP în anii 2022 şi 2024. Au fost realizate interviuri în profunzime cu 8 membri CNESP, cu 10 preşedinţi CTESP precum şi un focus grup cu 10 secretari CTESP (şefi de CSP). Rezultate. Cercetarea a evidenţiat că 91,3% dintre respondenţi au confirmat existenţa planurilor de pregătire şi răspuns în 2022, menţinându-se la 90,2% în 2024. Claritatea măsurilor a fost evaluată pozitiv de 87,5% în 2022 şi 86,9% în 2024. Cu toate acestea, insuficienţa bazei legislativ-normative a fost evaluată critic de 52,7% în 2022, crescând la 59,3% în 2024. Controlul asupra activităţii CTESP a fost perceput ca insuficient de 47,3% în 2022 şi 56,4% în 2024. Corelaţiile puternice au fost identificate între insuficienţa bazei legislative şi controlul insuficient (r=0,701), confirmând impactul deficienţelor structurale asupra eficienţei coordonării. Concluzii. Coordonarea răspunsului la COVID-19 în Moldova a fost influenţată de relaţiile CNESP-CTESP, capacitatea locală şi flexibilitate. Lacunele legislative au afectat implementarea. Se recomandă instituţionalizarea CTESP, legislaţie clară şi implementarea unui sistem integrat de monitorizare.
Introduction. The COVID-19 pandemic represented an unprecedented challenge for public health systems. In the Republic of Moldova, the public health emergency response was structured through the National Extraordinary Public Health Commission and the Territorial Extraordinary Public Health Commissions. Objective. Analysis and evaluation of the CTESP’s functionality in implementing COVID-19 response measures, aim to develop recommendations for strengthening coordination mechanisms during emergencies. Material and methods. The study used a mixed-methods approach, combining quantitative and qualitative methods. Self-administered questionnaires were applied to all CTESP members in 2022 and 2024. Indepth interviews were conducted with 8 CNESP members, 10 CTESP presidents, included and a focus group with 10 CTESP secretaries (heads of PHC). Results. The research revealed that 91.3% of respondents confirmed the existence of preparedness and response plans in 2022, maintaining at 90.2% in 2024. Clarity of measures was positively evaluated by 87.5% in 2022 and 86.9% in 2024. However, insufficiency of the legislative-normative framework was critically evaluated by 52.7% in 2022, increasing to 59.3% in 2024. Control over CTESP activities was perceived as insufficient by 47.3% in 2022 and 56.4% in 2024. Strong correlations were identified between legislative framework insufficiency and insufficient control (r=0.701), confirming the impact of structural deficiencies on coordination efficiency. Conclusion. COVID-19 response coordination in Moldova was influenced by CNESP-CTESP relations, local capacity, and flexibility. Legislative gaps affected implementation. It is recommended to institutionalize CTESP, ensure a clear legal framework, and implement an integrated monitoring system.
