Abstract:
Introducere. Diversitatea microorganismelor implicate în apariția infecțiilor asociate în
asistența medicală (IAAM) la pacienții pediatrici reflectă interacțiunea complexă dintre
vârstă, intervențiile medicale aplicate și particularitățile epidemiologice ale mediului
spitalicesc. Cunoașterea variabilității microbiene este esențială pentru optimizarea terapiei
empirice și îmbunătățirea calității îngrijirilor medicale acordate copiilor.
Scop. Analiza spectrului etiologic al IAAM la copii și în evidențierea variațiilor acestuia în
funcție de vârstă, tipul infecției, regimul terapeutic aplicat, regiunea geografică și nivelul de
dezvoltare socio-economică al țărilor incluse în analiză.
Material și metode. A fost realizată o revizuire narativă a 45 de studii publicate
înperioada 2015-2025, selectate din bazele de date internaționale PubMed, Scopus, Web of
Science, în conformitate cu criteriile PRISMA.
Rezultate. Dovezile științifice arată că la nou-născuți, în special la cei internați în terapie
intensivă, predomină Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli, Enterobacter spp. și
Candida spp. În grupa de vârstă 1–12 luni, se observă o frecvență crescută a IAAM cauzate
de Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter baumannii, Staphylococcus aureus, inclusiv
MRSA și Stenotrophomonas maltophilia. La copiii cu vârsta peste 5 ani, IAAM sunt
determinate în principal de aceiași patogeni, dar cu o rată de izolare mai mare în infecțiile
respiratorii și cele asociate dispozitivelor invazive. În oncologia și transplantologia
pediatrică se atestă o incidență crescută a infecțiilor cu C. albicans, C. parapsilosis și cu
Burkholderia cepacia. Infecțiile urinare asociate cateterizării sunt dominate de E. coli și
Klebsiella spp., iar infecțiile plăgilor chirurgicale – de S. aureus și Enterobacteriaceae. În
biosubstrate predomină K. pneumoniae, Acinetobacter spp., E. coli, S. aureus și E. faecium.
În țările dezvoltate predomină bacteriile gram-pozitive cu rate mai scăzute de rezistență
datorită politicilor stricte de control al infecțiilor și utilizarea rațională a antibioticelor. În
schimb, în țările cu venituri mici și mediise înregistrează o prevalență ridicată a infecțiilor
provocate de Klebsiella și Enterobacter spp. cu peste 40% tulpini rezistente la carbapeneme.
Concluzii. Spectrul microbian decelat de la copii cu IAAM prezintă variații semnificative
în funcție de vârstă, tipul infecției, profilul medical și contextul economic, cu diferențe
notabile între regiunile cu resurse înalte și cele cu resurse limitate. Aceste constatări
subliniază importanța ghidării tratamentului empiric pe baza datelor epidemiologice locale
și necesitatea consolidării măsurilor de prevenție și control al IAAM în pediatrie.
