Abstract:
Introducere. Morbiditatea și mortalitatea prin boli infecțioase rămâne o provocare majoră
pentru sănătatea publică. În pofida progreselor majore în prevenirea și tratamentul bolilor
infecțioase, acestea continuă să reprezinte o povară economică și socială semnificativă la
nivel mondial. Dezvoltarea tehnicilor de diagnostic molecular are o importanță
fundamentală pentru îmbunătățirea supravegherii epidemiologice a infecțiilor bacteriene.
Scop. Identificarea determinanților genetici și ai virulenței din genomul microorganismelor
cu impact major asupra sănătății publice.
Material și metode. Prezenta cercetare include un studiu descriptiv și analitic. A fost
realizată o analiză bibliografică în baza literaturii de specialitate.
Rezultate. Prin studierea caracteristicilor genetice ale microorganismelor putem identifica
mai mulți determinanți genetici ce prezintă impact major asupra sănătății publice, în special
genele responsabile de virulență și rezistență antimicrobiană. Factorii de virulență ajută
microorganismele să invadeze gazda, să provoace boli și să evite apărarea gazdei.
Identificarea acestor gene are un rol crucial pentru elaborarea vaccinurilor, monitorizarea
agenților patogeni în timp și geografic, precum și pentru corelarea microorganismelor cu
scopul identificării focarelor. Rezistența la antimicrobiene (RAM) este o amenințare majoră
pentru sănătatea publică la nivel mondial determinată în mare parte de utilizarea excesivă a
antimicrobienelor. Sunt necesare măsuri urgente de control pentru a încetini tendința RAM,
acestea fiind împiedicate de o înțelegere incompletă a interacțiunii dintre agenții patogeni,
genele care codifică RAM și elementele genetice mobile la nivel microbian. Acești factori,
combinați cu interacțiunile dintre om, animal și mediu stau la baza diseminării RAM la nivel
populațional, creând un peisaj extrem de complex. Creșterea rapidă și răspândirea la nivel
mondial a RAM amenință progresele medicinei moderne, compromițând tratamentul
infecțiilor comune, ceea ce influențează negativ morbiditatea și mortalitatea în rândul
populației. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în anul 2019, rezistența la
antimicrobiene a microorganismelor a cauzat direct 1,27 milioane de decese și a contribuit
la alte 4,95 milioane de decese la nivel global. Pentru a combate amenințarea globală a
rezistenței la antibiotice este importantă dezvoltarea noilor metode de detectare al genelor
de rezistență, monitorizarea răspândirii acestora în spațiu și timp și identificarea noilor gene
și căi de rezistență.
Concluzii. Studierea genomului microorganismelor este indispensabilă și poate
fundamenta măsurile de sănătate publică. Determinanții genetici ai microorganismelor cu
impact major asupra sănătății publice la moment ar fi genele responsabile de virulență și
genele implicate în rezistența antimicrobiană.
