Abstract:
Introducere. Leptospiroza și infecția cu virusul West Nile sunt zoonoze emergente cu
transmisie diferită, dar pot avea manifestări clinice similare, mai ales în formele severe.
Ambele infecții pot debuta cu simptome nespecifice și pot progresa spre forme severe cu
afectare hepatică, renală sau neurologică.
Scop. Evidențierea provocărilor diagnostice și terapeutice în contextul unei coinfecții rar
întâlnite Leptospiroză și infecția cu virusul West Nile, subliniind manifestările clinice
atipice, evoluția bolii, complicațiile posibile și importanța abordării practice în stabilirea
diagnosticului și managementul pacientului.
Material și metode. Prezentarea se bazează pe analiza unui caz clinic, din SCBI „Toma
Ciorbă”, fiind evaluat clinic, biologic și imagistic, din momentul internării și pe parcursul
supravegherii în spital. Diagnosticul etiologic s-a stabilit prin teste serologice specifice
(ELISA, IgM/IgG) pentru Leptospira spp. și virusul West Nile cu urmărirea evoluției clinice
a pacientului sub tratament etiologic și suportiv, precum și apariția eventualelor complicații.
Rezultate. Pacientul B.I., 49 ani, spitalizat 17 zile la IMSP SCBI „Toma Ciorbă”, la ziua a
13-a de boală. Debut acut cu febră, astenie, mialgii, grețuri și vărsături repetate, urmate de
parestezii la nivelul membrelor, pe fondalul mialgiilor mușchilor gastrocnemieni. Fiind
ineficient tratamentul simptomatic, la a șasea zi de boală pacientul a solicitat AMU și a fost
transferat la IMU, terapie intensivă, unde, suspect de leptospiroză și cu test serologic anti-
Leptospira IgM echivoc, a fost ulterior transferat la IMSP SCBI „Toma Ciorbă”. Pe parcursul
supravegherii, pacientul a prezentat stare severă, cu subfebrilitate, icter pronunțat, afectare
hepatică, renală și pulmonară, sindrom hemoragic, precum și afectare meningeană și
neurologică (parestezii, semne de disfuncție cerebrală). S-au efectuat investigații serologice,
confirmând infecția cu virus West Nile (IgM pozitiv) și creșterea titrului de anti-Leptospira
IgM. Din anamneza epidemiologică, s-a inbolnavit aflându-se în Italia 4 zile, în calitate de
șofer și a constatat multiple ințepături de insecte. Evoluția bolii a fost severă, necesitând
supraveghere în secția de terapie intensivă cu suport hemodinamic, respirator,
hemotransfuzii și tratament antibacterian, depleție și corticoterapie. Sub aceste măsuri,
starea pacientului s-a ameliorat progresiv, permițând externarea în condiții satisfăcătoare
la domiciliu.
Concluzii. Coinfecția cu Leptospira și virus West Nile a determinat o formă severă, cu
afectare poliorganică (renală, hepatică, pulmonară, meningeană), confirmată prin anti-
Leptospira IgM și anti-West Nile IgM cu titru în creștere. Pacientul a necesitat supraveghere
în terapie intensivă și tratament complex (antibacterian, corticoterapie, depletiv), evoluând
favorabil.
