Abstract:
Introducere. Rezistența antimicrobiană continuă să reprezinte o provocare majoră în
domeniul sănătății publice și al sănătății animalelor la nivel global, înregistrând un ritm de
creștere îngrijorător. Acest fenomen este tot mai frecvent raportat în cazul unor genuri
bacteriene izolate din exploatații zootehnice, de la diverse specii de animale, precum și din
carcasele acestora, inclusiv ale păsărilor. Printre principalii factori favorizanți se numără
utilizarea necorespunzătoare a antimicrobienelor și administrarea acestora fără
supravegherea de specialitate.
Scop. Izolarea și identificarea speciilor din familia Enterobacteriaceae izolate din carne de
pasăre refrigerată, precum și de a determina profilul de rezistență antimicrobiană al acestor
izolate.
Material și metode. Au fost prelevate probe din carcasele de pasăre, respectiv piele din
zona gâtului și țesut muscular. Pentru izolarea și identificarea bacteriilor din familia
Enterobacteriaceae s-au utilizat protocoale validate microbiologic, incluzând etapele
standard de îmbogățire și izolare selectivă, urmate de confirmarea prin tehnica de
spectrometrie de masă MALDI-TOF. Pentru screening-ul tulpinilor cu mecanisme de
rezistență s-au utilizat medii cromogene. Testarea sensibilității la antimicrobiene s-a realizat
prin metoda difuzimetrică (Kirby-Bauer) conform standardului EUCAST.
Rezultate. Studiul efectuat pe 20 de probe prelevate aleatoriu din diferite puncte de
comercializare a cărnii de pasăre din Piața Centrală Agricolă din Chișinău a evidențiat o
incidență variabilă a genurilor bacteriene, predominând următoarele specii: Escherichia
coli, Morganella morganii, Proteus mirabilis, Acinetobacter baumannii și Citrobacter
braakii, Campylobacter coli, Campylobacter jejuni. Rezistența antimicrobiană a bacteriilor
identificate a fost testată față de 13 substanțe antimicrobiene. Rezultatele antibiogramei au
evidențiat că izolatele au fost sensibile la 5 dintre cele 13 antibiotice testate, au manifestat
rezistență moderată, variind între 3 și 6 antibiotice în funcție de specie, iar rezistența
completă a fost înregistrată față de 7 până la 9 substanțe antimicrobiene.
Concluzii. Rezultatele obținute indică faptul că, în anumite etape ale procesării,
transportului și comercializării carcaselor de pasăre, există riscuri semnificative de
contaminare cu floră bacteriană, inclusiv specii cu potențial zoonotic. Acest aspect
subliniază necesitatea analizării și consolidării măsurilor sanitare veterinare pe întregul lanț
tehnologic de producție și comercializare a cărnii de pasăre. Totodată, datele antibiogramei
evidențiază o rezistență crescută a bacteriilor izolate, acestea manifestând rezistență la peste
60% dintre substanțele antimicrobiene utilizate. Acest fenomen impune realizarea unei
analize aprofundate a protocoalelor curente de tratament în infecțiile bacteriene la păsări,
pentru a optimiza strategiile terapeutice și a preveni răspândirea rezistenței antimicrobiene.
