Limba alcoolică – criterii diagnostice noi

Abstract

Introducere. Termenul limbă alcoolică, descris încă din sec. XIX, a fost utilizat pentru a caracteriza modificările linguale asociate avitaminozelor provocate de consumul excesiv de alcool. Abuzul de alcool are efecte sistemice complexe, agravând afecțiunile existente și favorizând apariția altora noi. Modificările limbii pot reflecta atât efectul direct al alcoolului, cât și dereglările toxice sistemice. Scopul lucrării. Elaborarea criteriilor de diagnostic ale limbii alcoolice în baza examenului vizual, bazate pe Conceptele Tradiționale Chineze și Medicinii Academice Moderne. Material și metode. A fost realizată analiza vizuală a tabloului lingual conform criteriilor elaborate (investigați 100 persoane de gen masculin cu abuz de alcool în anamneză). Rezultate. Au fost depistate 6 variante de bază ale tabloului lingual: 1) Limbă groasă – 10% (edeme, patologia cordului și renală); 2) limbă subțire, palidă și flască – 7% (anemie, semne de îmbătrânire precoce); 3) limbă cu lipsa depozitului (cheală) – 9% (patologia renală și cardiacă); 4) limbă cu depozit gros și galben/murdar – 41% (gastrită, ulcer gastric, pancreatită, colită); 5) limbă cianotică rigidă cu vase sublinguale dilatate și cianotice – 3% (insuficiență cardiacă și respiratorie); 6) limbă cu marginile fără depozit și lucitoare – 30% (hepatită cronică, ciroza hepatică, colecistită cronică, ulcer gastric, colită). Au fost standardizate criteriile clinice diagnostice pentru limba alcoolică: grosimea limbii (normală, groasă, subțire); culoarea (normală, roșie, palidă, cianotică); depozit lingual (prezența, absența, grosimea, culoarea); textura (normală, fisuri, papile hipertrofiate/atrofiate); tonusul (normal, flasc, rigid); venele sublinguale (normale, cianotice, lărgite); motricitate (lentă, cu deviere, jocul limbii, tremur); forma limbii (normală, lungă, scurtă, lată, îngustă, în formă de ciocan). Fiecare caracteristică se apreciază cu un punct, expresia maximă a semnelor patologice fiind de 8 puncte (indice cantitativ). Exemplu de diagnostic de limba alcoolică: limba subțire, forma normală, palidă fără depozit cu atrofia papilelor, vene sublinguale cianotice, textura și tonus normale, motricitate lentă. Concluzia. Tabloul lingual la pacienții cu abuz de alcool manifestă o diversitate amplă, pentru sistematizarea și analiza cărora au fost elaborate criterii cantitative și calitative a semnelor linguale patologice.

Background. The term "alcoholic tongue" appeared at the end of the 19th century, was initially used to characterize lingual changes associated with avitaminosis caused by excessive alcohol consumption. Alcohol abuse has complex systemic effects, aggravating existing diseases and promoting the development of new ones. Tongue alterations may reflect both the direct effects of alcohol and systemic toxic disturbances. Objective of the study: To develop diagnostic criteria for the alcoholic tongue through visual examination, based on Traditional Chinese Medicine concepts and Modern Academic Medicine. Material and methods. Visual analysis of the lingual presentation was performed according to the developed criteria. The study included 100 male subjects with a history of alcohol abuse. Results. Six primary variants of the lingual presentation were identified: thick tongue – 10% (edema, cardiac and renal pathology); thin, pale, and flaccid tongue – 7% (anemia, signs of premature aging); tongue with absent coating ("bald" tongue) – 9% (renal and cardiac pathology); tongue with thick, yellow/dirty coating – 41% (gastritis, gastric ulcer, pancreatitis, colitis); rigid, cyanotic tongue with dilated and cyanotic sublingual veins – 3% (cardiac and respiratory failure); tongue with coating-free, glossy margins – 30% (chronic hepatitis, liver cirrhosis, chronic cholecystitis, gastric ulcer, colitis). Clinical diagnostic criteria for the alcoholic tongue were standardized as follows: thickness (normal, thick, thin); color (normal, red, pale, cyanotic); lingual coating (presence, absence, thickness, color); texture (normal, fissures, hypertrophied/atrophied papillae); tone (normal, flaccid, rigid); sublingual veins (normal, cyanotic, dilated); motility (slow, with deviation, tongue flicking/tremor); shape (normal, long, short, wide, narrow, hammer-shaped). Each characteristic is scored one point, with a maximum pathological score of 8 points (quantitative index). Example diagnosis of alcoholic tongue: thin tongue, normal shape, pale and coating-free with papillary atrophy, cyanotic sublingual veins, normal texture and tone, slow motility. Conclusions. The lingual presentation in patients with alcohol abuse exhibits wide diversity. To systematize and analyze these manifestations, quantitative and qualitative criteria for pathological lingual signs have been established.