Introducere. Prepararea dinților pentru restaurări protetice fixe reprezintă o etapă fundamentală în obținerea
unor coroane dentare artificiale cu adaptare marginală optimă, stabilitate mecanică și durabilitate clinică.
Designul liniei cervicale și tehnica de preparare influențează atât comportamentul biomecanic al restaurării,
cât și conservarea țesuturilor dentare. În practica protetică sunt utilizate frecvent tehnicile de preparare cu prag
drept (Shoulder), Chamfer și VertiPrep, fiecare având indicații specifice în funcție de materialul restaurator și
de caracteristicile bontului dentar.
Scopul studiului a fost evaluarea comparativă a principalelor tehnici de preparare dentară utilizate pentru
realizarea coroanelor dentare artificiale și identificarea criteriilor de selecție a tipului de preparare în funcție
de materialul restaurator și de particularitățile clinice ale bontului dentar. Material și metode. S-a realizat o analiză narativă a literaturii utilizând articole din baze de date internaționale (PubMed, ScienceDirect, MDPI)
privind tehnicile de preparare dentară pentru restaurări protetice fixe. Au fost incluse studii observaționale,
meta-analize și review-uri sistematice publicate în ultimii 10 ani. Evaluarea a vizat criterii precum materialul
restaurator, înălțimea bontului dentar, adaptarea marginală, instrumentele utilizate, durata și complexitatea
preparării.
Rezultate. Datele din literatura analizată indică faptul că 55–60% dintre studiile clinice recomandă
prepararea cu prag drept (shoulder) pentru coroane integral ceramice, datorită suportului structural optim și
adaptării marginale favorabile. Prepararea de tip chamfer, raportată în 30–35% dintre publicații, este
frecvent utilizată pentru coroanele metalo-ceramice și unele restaurări integral ceramice, oferind un echilibru
între rezistență și conservarea țesutului dentar. Tehnica VertiPrep, menționată în 10–15% dintre studiile
recente, este asociată cu o abordare minim invazivă și conservarea maximă a structurii dentare, însă implică
o sensibilitate operatorie și o complexitate tehnică mai ridicate.
Concluzii. Alegerea tehnicii de preparare dentară trebuie realizată individualizat, în funcție de materialul
restaurator, înălțimea bontului dentar și cerințele funcționale și estetice. Integrarea principiilor biologice și
mecanice ale preparării contribuie la obținerea unor restaurări protetice durabile și predictibile clinic.
Background. Tooth preparation for fixed prosthetic restorations is a fundamental step in achieving artificial
dental crowns with optimal marginal adaptation, mechanical stability, and long-term durability. The cervical
finish line design and preparation technique influence both the biomechanical behavior of the restoration and
the preservation of dental tissues. Techniques such as shoulder, chamfer, and VertiPrep are commonly used,
each with specific indications depending on the restorative material and clinical characteristics of the prepared
tooth.
Objective of the study. The aim of this study was to perform a comparative evaluation of the main tooth
preparation techniques used for artificial dental crowns and to identify the criteria for selecting the appropriate
preparation design according to the restorative material and the clinical characteristics of the tooth abutment.
Material and methods. A narrative literature review was conducted using articles from international
databases addressing tooth preparation techniques for fixed prosthetic restorations. Observational studies,
meta-analyses, and systematic reviews published within the last 10 years were included. The criteria such as
the restorative material, abutment height, marginal adaptation, instruments used, as well as the duration and
technical complexity of the preparation procedure. Results. The analyzed literature indicates that 55–60% of
clinical studies recommend the shoulder preparation for all-ceramic crowns due to its optimal structural
support and favorable marginal adaptation. The chamfer preparation, reported in 30–35% of publications,
is frequently used for metal-ceramic crowns and certain all-ceramic restorations, providing a balance between
mechanical resistance and conservation of dental tissue. The VertiPrep technique, mentioned in 10–15% of recent studies, is associated with a minimally invasive approach and maximum preservation of dental
structure; however, it requires greater clinical precision and presents higher technical sensitivity.
Conclusions. The selection of the tooth preparation technique should be individualized according to the
restorative material, the height of the tooth abutment, and the functional and esthetic requirements. The
integration of biological and mechanical preparation principles contributes to achieving durable and clinically
predictable prosthetic restorations.
