Introducere: Anxietatea dentară pediatrică reprezintă una dintre principalele cauze ale comportamentului
necooperant și ale evitării tratamentului stomatologic. În contextul unei abordări moderne centrate pe pacient,
sedarea conștientă inhalatorie cu protoxid de azot constituie o metodă sigură și eficientă de control al
anxietății, facilitând intervențiile terapeutice minim invazive.
Scopul lucrării: Evaluarea eficienței sedării conștiente cu protoxid de azot în reducerea anxietății și
îmbunătățirea cooperării la copilul anxios, precum și analiza rolului acesteia într-un protocol interdisciplinar.
Material și metode: Studiu clinic observațional realizat pe un lot de 40 pacienți pediatrici anxioși, cu vârste
între 4–12 ani, care au necesitat tratamente stomatologice restaurative sau chirurgicale minore. Nivelul
anxietății a fost evaluat preoperator utilizând scala Venham modificată, iar comportamentul intraoperator a
fost monitorizat clinic. Sedarea inhalatorie a fost administrată conform protocolului standardizat, cu titrare
progresivă a concentrației de protoxid de azot și monitorizarea funcțiilor vitale.
Rezultate. S-a constatat o reducere semnificativă a scorului de anxietate după inițierea sedării (p<0,05) și o
îmbunătățire a cooperării în peste 85% dintre cazuri. Nu au fost înregistrate reacții adverse majore, iar
recuperarea postoperatorie a fost rapidă. Integrarea metodei într-un protocol interdisciplinar (colaborare cu
medic pediatru și, la nevoie, psiholog) a contribuit la creșterea complianței și la reducerea experiențelor
dentare negative.
Concluzii: Sedarea conștientă cu protoxid de azot reprezintă un instrument terapeutic predictibil, sigur și
eficient în managementul copilului anxios. Implementarea acesteia într-o abordare interdisciplinară
optimizează rezultatele clinice și susține dezvoltarea unei atitudini pozitive față de tratamentul stomatologic.
Background. Pediatric dental anxiety is a major cause of uncooperative behavior and treatment avoidance.
Within modern patient-centered dentistry, inhalation conscious sedation with nitrous oxide represents a safe
and effective method for anxiety control, facilitating minimally invasive therapeutic procedures.
Objective of the study: To assess the effectiveness of conscious sedation with nitrous oxide in reducing
anxiety and improving cooperation in anxious pediatric patients and to analyze its role within an
interdisciplinary protocol.
Material and methods. An observational clinical study was conducted on a sample of 40 anxious pediatric
patients aged 4–12 years requiring restorative or minor surgical dental procedures. Preoperative anxiety levels
were assessed using the modified Venham scale, and intraoperative behavior was clinically monitored.
Inhalation sedation was administered according to a standardized protocol with gradual titration of nitrous
oxide concentration and continuous vital sign monitoring.
Results. A statistically significant reduction in anxiety scores was observed after sedation initiation (p<0.05),
with improved cooperation in over 85% of cases. No major adverse reactions were recorded, and postoperative
recovery was rapid. Integration of this method into an interdisciplinary protocol (collaboration with
pediatricians and, when necessary, psychologists) enhanced compliance and reduced negative dental
experiences.
Conclusions: Conscious sedation with nitrous oxide is a predictable, safe, and effective therapeutic tool in
managing the anxious child. Its implementation within an interdisciplinary framework optimizes clinical
outcomes and promotes a positive long-term attitude toward dental care.
