Institutional Repository in Medical Sciences
(IRMS – Nicolae Testemițanu SUMPh)

Comorbidități structurale: de ce Europa de Est a răspuns mai sever la șocul pandemic COVID-19?

Show simple item record

dc.contributor.author Țarcă, Viorel
dc.contributor.author Țarcă, Elena
dc.date.accessioned 2026-09-10T10:50:48Z
dc.date.available 2026-09-10T10:50:48Z
dc.date.issued 2026
dc.identifier.citation ȚARCĂ, Viorel și Elena ȚARCĂ. Comorbidități structurale: de ce europa de est a răspuns mai sever la șocul pandemic COVID-19? In: Conferinţă internaţională "Pediatria fără frontiere", 19-20 iunie 2026. Ediția 2/ sub redacţia: Svetlana Şciuca. Chişinău : [s. n.], 2026, p. 85. ISBN 978-5-85748-419-7. en_US
dc.identifier.isbn 978-5-85748-419-7
dc.identifier.uri https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/33596
dc.description.abstract Introducere: Pandemia COVID-19 a reprezentat cea mai severă criză de sănătate publică din ultimul secol, cu impact profund asupra sistemelor de sănătate și indicatorilor demografici. În Europa, pandemia a evidențiat și amplificat disparitățile existente între regiuni, în special decalajul dintre Europa de Est și cea de Vest. Studiul își propune să cuantifice magnitudinea pierderii de speranță de viață, să identifice diferențele regionale de vulnerabilitate și să determine factorii structurali care au moderat impactul pandemic. Material și metodă: Am utilizat un design longitudinal observațional pe perioada 2015-2023, cu 261 de observații (29 de țări × 9 ani). Datele provin din surse oficiale (Eurostat, OMS, Banca Mondială). Am aplicat modele liniare mixte (ierarhice) cu efecte aleatorii pentru țară, construite secvențial de la modelul nul la modelul final parcimonios. Variabila dependentă a fost „speranța de viață la naștere”, iar predictorii au inclus „tendința anuală”, „perioada pandemică”, „regiunea geografică” (Nord, Sud, Est, Vest), „PIB-ul per capita”, „cheltuielile cu sănătatea”, „rata de vaccinare” și „excesul de mortalitate”. Rezultate: Modelul final (R²=99,3%) demonstrează că „excesul de mortalitate” este mediatorul complet al efectului pandemic (β=-0,091, p< 0,001), variabila „anul pandemic” devenind nesemnificativă (p = 0,527). Estul Europei a înregistrat o pierdere de 1,74 ani, cu 56% mai mare decât Vestul (1,12 ani). Cheltuielile cu sănătatea au un efect protector de două ori mai puternic decât PIB-ul: o creștere cu 2.000 PPS (diferența Est-Vest) aduce un câștig de 0,65 ani. Vaccinarea nu este semnificativă în modelul final, efectul său fiind complet mediat de reducerea excesului de mortalitate. Dezavantajul structural rezidual al Estului este de 4,57 ani (p = 0,009), reprezentând 79% din decalajul total. Concluzii: Pandemia nu a creat inegalitățile de sănătate dintre Est și Vest, ci le-a dezvăluit și amplificat. Diferențele sunt în proporție de 79% structurale, istorice și instituționale, nu doar economice. Investițiile în sisteme de sănătate reziliente sunt mai eficiente decât intervențiile punctuale, iar monitorizarea excesului de mortalitate trebuie să devină indicatorul central pentru viitoarele crize sanitare. en_US
dc.language.iso ro en_US
dc.publisher Academia de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu", Institutul Mamei şi Copilului en_US
dc.relation.ispartof Conferinţă internaţională "Pediatria fără frontiere", 19-20 iunie 2026. Ediția 2, Chișinău, Republica Moldova en_US
dc.subject COVID-19 en_US
dc.subject speranță de viață en_US
dc.subject exces de mortalitate en_US
dc.subject disparități regionale en_US
dc.subject model ierarhic en_US
dc.subject sisteme de sănătate en_US
dc.subject reziliență pandemică en_US
dc.title Comorbidități structurale: de ce Europa de Est a răspuns mai sever la șocul pandemic COVID-19? en_US
dc.type Other en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics