Introducere. Pacienții cu malformații anorectale necesită monitorizare și evaluări
periodice pe termen lung. Identificarea unor formațiuni de volum abdominale sau
pelvine în cadrul investigațiilor imagistice constituie o provocare diagnostică, impunând
un diagnostic diferențial extins între complicații postoperatorii tardive, anomalii
congenitale asociate, precum și procese inflamatorii sau tumorale. Tuberculoza
intestinală reprezintă o cauză excepțională de formațiune pseudotumorală la copii, însă
trebuie luată în considerare în diagnosticul diferențial al neoformațiunilor abdominale
sau pelvine de etiologie neprecizată. Totodată, selectarea abordului chirurgical optim
necesită o analiză atentă a particularităților clinice și imagistice ale fiecărui caz.
Scopul lucrării: prezentarea unui caz clinic rar de tuberculoză intestinală cu
prezentare pseudotumorală la un pacient cu antecedente de corecție chirurgicală a
malformației anorectale și evidențierea dificultăților de diagnostic diferențial, precum și
a particularităților de alegere a tacticii chirurgicale.
Materiale și metode: În cursul monitorizării imagistice de rutină a unui pacient în
vârstă de 4 ani, operat anterior pentru malformație anorectală și aflat în supraveghere
pentru stenoză de neoanus tratată prin dilatări periodice, la examenul ultrasonografic a
fost identificată o neoformațiune pelvină cu diametrul de aproximativ 3 cm, localizată
retrovezical și anterorectal. Pentru precizarea caracteristicilor leziunii s-a efectuat
imagistică prin rezonanță magnetică nucleară (RMN) a bazinului, ce a confirmat
prezența unei formațiuni de aproximativ 5×3×3 cm în bazinul mic, fără posibilitatea
stabilirii certe a organului de origine. Diagnosticul diferențial preoperator a inclus chist
mezenterial, limfangiom, duplicare intestinală și proces tumoral de origine mezenterială
sau intestinală. Având în vedere caracterul neconcludent al investigațiilor imagistice, s-a
decis efectuarea laparoscopiei diagnostice cu intenție terapeutică.
Rezultate: Explorarea laparoscopică a evidențiat că formațiunea nu avea origine
mezenterică sau limfatică, ci provenea din peretele intestinului subțire. Din cauza
imposibilității efectuării unei rezecții sigure pe cale minim-invazivă și a necesității
evaluării complete a leziunii, s-a recurs la conversie. La minilaparotomie s-a identificat
o formațiune de aproximativ 5×3×3 cm, dezvoltată din peretele ileonului, situată la circa
70 cm proximal de valva ileocecală. Leziunea nu determina obstrucția lumenului
intestinal și nu au fost identificate adenopatii regionale semnificative macroscopic. S-a
efectuat rezecția segmentară a ileonului în bloc cu formațiunea și anastomoză ileo-ileală
termino-terminală. Totodată, a fost prelevat un ganglion limfatic regional pentru examen
histopatologic. Examenul macroscopic al piesei operatorii a evidențiat o formațiune
cavitară dezvoltată din peretele intestinal, cu conținut fluid brun-cafeniu și zone
alternante de consistență dură și fluctuentă. Examinarea histopatologică a evidențiat un proces inflamator cronic transmural al peretelui intestinal, cu particularități sugestive
pentru etiologie micobacteriană (tuberculoză intestinală), fiind recomandate investigații
suplimentare prin colorații speciale, corelare clinico-bacteriologică și consult
ftiziopneumologic. Examenul ganglionului limfatic regional a evidențiat arhitectură
ganglionară păstrată, hiperplazie reactivă foliculară și histiocitoză sinusală, aspect
compatibil cu limfadenopatie reactivă nespecifică. Evoluția postoperatorie a fost
favorabilă, pacientul fiind externat în ziua a 7-a postoperator.
Concluzii: Formațiunile pseudotumorale intestinale la copil reprezintă o provocare
diagnostică majoră, în special la pacienții cu antecedente de malformații anorectale și
intervenții chirurgicale. Patologia inflamatorie granulomatoasă de posibilă etiologie
micobacteriană trebuie inclusă în diagnosticul diferențial al formațiunilor abdominale
sau pelvine de etiologie neclară, chiar și în absența manifestărilor clinice sugestive.
Laparoscopia constituie o metodă valoroasă pentru evaluarea inițială a acestor cazuri, iar
conversia trebuie privită ca o decizie strategică menită să asigure o rezecție sigură și
completă. Examenul histopatologic rămâne esențial pentru stabilirea diagnosticului, iar
identificarea modificărilor sugestive pentru etiologie micobacteriană impune investigații
suplimentare și abord multidisciplinar. Particularitatea cazului constă în descoperirea
incidentală a leziunii în cadrul monitorizării pe termen lung a unui pacient operat pentru
malformație anorectală.
Introduction. Patients with anorectal malformations require long-term follow-up
and periodic evaluations. The identification of abdominal or pelvic masses during
imaging investigations represents a diagnostic challenge, requiring an extensive
differential diagnosis that includes late postoperative complications, associated
congenital anomalies, as well as inflammatory and neoplastic processes. Intestinal
tuberculosis is an exceptionally rare cause of pseudotumoral lesions in children;
however, it should be considered in the differential diagnosis of abdominal or pelvic
masses of uncertain etiology. Furthermore, selecting the optimal surgical approach
requires careful analysis of the clinical and imaging findings in each individual case.
Aim. To present a rare clinical case of intestinal tuberculosis with a pseudotumoral
presentation in a patient with a history of surgical correction of an anorectal
malformation and to highlight the challenges of differential diagnosis and surgical
decision-making. Materials and Methods. During routine imaging follow-up of a 4-year-old patient
previously operated on for an anorectal malformation and monitored for neoanal
stenosis requiring periodic dilatations, ultrasonography revealed a pelvic mass
measuring approximately 3 cm in diameter, located retrovesically and anterior to the
rectum. To further characterize the lesion, pelvic magnetic resonance imaging (MRI)
was performed and confirmed the presence of a 5×3×3 cm mass within the pelvis,
without allowing definitive identification of the organ of origin. The preoperative
differential diagnosis included mesenteric cyst, lymphangioma, enteric duplication cyst,
and mesenteric or intestinal neoplasm. Given the inconclusive imaging findings,
diagnostic laparoscopy with therapeutic intent was undertaken.
Results. Laparoscopic exploration demonstrated that the lesion was neither
mesenteric nor lymphatic in origin but arose from the wall of the small intestine. Due to
the inability to safely perform complete resection through a minimally invasive
approach and the need for thorough assessment of the lesion, conversion was required.
Through a mini-laparotomy, a 5×3×3 cm mass originating from the ileal wall was
identified approximately 70 cm proximal to the ileocecal valve. The lesion did not cause
luminal obstruction, and no macroscopically significant regional lymphadenopathy was
observed. Segmental ileal resection en bloc with the lesion was performed, followed by
end-to-end ileoileal anastomosis. A regional lymph node was also harvested for
histopathological examination. Gross pathological examination revealed a cavitary
lesion arising from the intestinal wall, containing brownish fluid and exhibiting
alternating firm and fluctuating areas. Histopathological analysis demonstrated chronic
transmural inflammatory involvement of the intestinal wall with features suggestive of a
mycobacterial etiology (intestinal tuberculosis), prompting recommendations for special
staining techniques, clinicobacteriological correlation, and consultation with a
pulmonology/tuberculosis specialist. Histological examination of the regional lymph
node showed preserved nodal architecture, reactive follicular hyperplasia, and sinus
histiocytosis, consistent with nonspecific reactive lymphadenopathy. The postoperative
course was uneventful, and the patient was discharged on postoperative day seven.
Conclusions. Intestinal pseudotumoral lesions in children represent a major
diagnostic challenge, particularly in patients with a history of anorectal malformations
and previous abdominal surgery. Granulomatous inflammatory disease of possible
mycobacterial origin should be included in the differential diagnosis of abdominal or
pelvic masses of uncertain etiology, even in the absence of suggestive clinical
manifestations. Laparoscopy is a valuable tool for the initial evaluation of such cases,
while conversion should be regarded as a strategic decision aimed at ensuring safe and
complete resection rather than as a failure of minimally invasive surgery.
Histopathological examination remains essential for establishing the final diagnosis, and
the identification of findings suggestive of mycobacterial disease warrants further
investigations and a multidisciplinary approach. The uniqueness of this case lies in the
incidental discovery of the lesion during long-term follow-up of a patient previously
operated on for an anorectal malformation.
