dc.contributor.author |
Chiriac, Ecaterina |
|
dc.date.accessioned |
2019-06-25T15:09:18Z |
|
dc.date.available |
2019-06-25T15:09:18Z |
|
dc.date.issued |
2011 |
|
dc.identifier.citation |
CHIRIAC, Ecaterina. Neurobiologia somnului. In: Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Ed. a 12-a. Chişinau: СEP Medicina, 2011, vol. 1: Probleme medico-biologice şi farmaceutice, pp. 283-287. |
en_US |
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/4361 |
|
dc.description |
Conducător ştiinţific – Nicolae Demişcan, doctor în biologie, conferenţiar
Catedra Fiziologia Omului şi Biofizica |
en_US |
dc.description.abstract |
The humoral theory of sleep regulation proposed by Ishimori and Pieron postulates that
the homeostatic sleep drive leads to the accumulation of somnogens during wakefulness, and that
this homeostatic need is discharged during sleep. Prostaglandin D2, adenosine, and cytokines
have been proposed as effective sleep substances. Also, several interactions between sleep- and
wake-active neurons have been proposed at the systems level in many models of sleep–wake
regulation. In this review, we describe briefly the neurobiology of sleep.
Teoria umorală a reglării somnului propusă de Ishimori şi Pieron postulează că în timpul
stării de veghe în organism se acumulează substanţe somnogene, care asigură homeostaza
somnului. Prostaglandina D2, adenozina şi citokinele au fost propuse drept substanţe somnogene
efective. De asemenea, s-a descoperit faptul că reglarea ciclului somn-veghe este realizată prin
interacţiunea dintre diverşi neuroni ce controlează starea de veghe şi somnul. În această lucrare,
realizăm o scurtă trecere în revistă a neurobiologiei somnului. |
en_US |
dc.language.iso |
other |
en_US |
dc.publisher |
CEP Medicina |
en_US |
dc.subject.mesh |
Neurobiology |
en_US |
dc.subject.mesh |
Sleep |
en_US |
dc.subject.mesh |
Wakefulness |
en_US |
dc.subject.mesh |
Sleep - physiology |
en_US |
dc.title |
Neurobiologia somnului |
en_US |
dc.type |
Article |
en_US |