Corelaţii clinice-electrofiziologice în plexopatii brahiale

Abstract

Aim of the study: Determination of clinical-electrophysiological correlation of brachial plexus injuries. Material and methods: 27 patients were examined (male / female ratio - 3/1) with the diagnosis of brachial plexopathy. Patients were assessed by electromyography (EMG), MRI / CT of the brachial plexus, cervical spine, serology / immunology in relation to each case. Results: The picture of total brachial plexus injury was found in 14 patients (51.9% cases). Just proximal damage was determined in 8 patients (29.6%), distal - 5 patients (18.5%). Motor responses in 18 patients (66.7%) could not be registered; in other cases was reduced the amplitude of muscle response. In cases of traumatic etiology complex muscle action potential amplitude was significantly reduced. The F-waves were absent in 20 patients (74.1%). Despite the presence of clinical signs of sensory deficit the sensory action potentials were recorded in all patients examined. EMG showed signs of neurogenic damage in the muscles involved. Conclusions: EMG allows assessment of brachial plexus structure (trunk / cord) involved in the pathological process and allows objectification of the degree of the motor system impairment not influenced by pain.

Scopul studiului: Determinarea corelărilor clinice-electrofiziologice de afectare a plexului brahial Material şi metode: Au fost examinaţi 27 de pacienţi (raport bărbaţi/femei – 3/1) cu diagnosticul de plexopatie brahială. Pacienţii au fost examinaţi prin electromiografie, IRM/CT ale plexului brahial, porţiunii cervicale a coloanei vertebrale, efectuate teste serologice/imunologice în raport cu fiecare caz concret. Rezultate: Tabloul de afectare totală a plexului brahial a fost constat la 14 pacienţi (51,9% cazuri). Afectarea doar proximală s-a determinat la 8 pacienţi (29,6%), distală – 5 pacienţi (18,5%). La 18 pacienţi răspunsuri motorii nu putea fi înregistrate, în celelalte cazuri era diminuată amplitudinea răspunsului muscular. În cazurile de etiologie traumatică amplitudinea potenţialului de acţiune muscular complex era redusă semnificativ. Unda-F nu putea fi constată la 20 de pacienţi (74,1%). În pofida prezenţei semnelor clinice senzorii potenţiale de acţiune senzitive au fost înregistrate la toţi pacienţii examinaţi. EMG a relevat semne de afectare neurogenă a muşchilor implicaţi. Concluzii: EMG permite aprecierea structurii plexului brahial (trunchi/cordon) implicate în procesul patologic, permite obiectivizarea gradului afectării sistemului motor neinfluenţată de sindromul algic