| dc.contributor.author | Peltec, Angela | |
| dc.date.accessioned | 2019-06-26T11:35:19Z | |
| dc.date.available | 2019-06-26T11:35:19Z | |
| dc.date.issued | 2013 | |
| dc.identifier.citation | PELTEC, Angela. Steatoza hepatică nonalcoolică: oare este implicată flora intestinală - mecanisme patogenetice originale? In: Anale Științifice ale IP USMF “Nicolae Testemiţanu”. Ed. a 14-a. Chișinău: CEP Medicina, 2013, vol. 3: Probleme actuale în medicina internă, pp. 319-325 | en_US |
| dc.identifier.uri | https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/5969 | |
| dc.description | Departamentul Medicina internă, Disciplina gastroenterologie USMF “Nicolae Testemitanu” | en_US |
| dc.description.abstract | In the past decade, a growing body of research functionally links the intestinal microbiota with the development of steatosis and with the progression to NASH. The composition of the microbiota directly influences calorie extraction, body fat composition, and body weight. Microbiota dysbiosis can promote NASH both by decreasing choline levels and increasing toxic methylamines. Bile acids may be further crucial factors linking gut microbiome composition, dysmetabolism and liver damage in NAFLD. Intestinal microflora produces a number of potentially hepatotoxic compounds such as ethanol, phenols, ammonia, which generate of reactive oxygen species and consequently liver inflammation. În ultimul deceniu, un număr mare de cercetări leagă funcţional microbiota intestinală cu dezvoltarea steatozei şi cu progresia steatohepatitei nonalcoolice. Compoziţia microbiotei influenţează direct extragerea de calorii, compozitia tesutului adipos din organism şi greutatea corporala. Disbioza microbiotei poate promova steatohepatita nonalcoolică atât prin scăderea nivelului de colină, cât şi prin creşterea nivelului metilaminei toxice. Acizii biliari pot fi în continuare factori cruciali care leagă compoziţia microbiome intestine, dysmetabolism şi leziuni hepatice în boala fictatului gras nonalcoolic. Microflora intestinală produce un număr de compuşi cu potenţial hepatotoxic, cum ar fi etanolul, fenoli, amoniac, care generează specii de oxigen reactiv şi în consecinţă inflamaţia hepatică. | en_US |
| dc.language.iso | ro | en_US |
| dc.publisher | CEP Medicina | en_US |
| dc.title | Steatoza hepatică nonalcoolică: oare este implicată flora intestinală - mecanisme patogenetice originale? | en_US |
| dc.title.alternative | Nonalcoholic fatty liver disease: blame the gut microbiota – the original pathogenetic mechanisms? | en_US |
| dc.type | Article | en_US |