Abstract:
Introducere.
Artroza mâinii impune atenţia prin inducţiile de ordin clinic
(apariţia durerii şi deformaţiilor), dar mai ales funcţional din
cauza că dizabilităţile, care se dezvoltă la cel mai complex şi eficient segment al aparatului locomotor. Mulţi savanţi menţionează
semnificaţia ei înaltă şi valoarea ei profesională, psihică, economică
şi socială. În acelaşi timp, un interes particular îl prezintă heterogenitatea ei etiologică, clinică şi topografică (sunt cunoscute cinci
forme ale artrozei mâinii). Interesul este sporit şi prin evoluţia ei
progresivă spre invaliditate.
Scopul lucrării: analiza particularităţilor clinice ale osteoartrozei mâinii.
Material şi metode
A fost examinat un grup de 25 de paciente cu diagnosticul
clinic de osteoartroză (OA), forma nodulară, cu vârsta medie de
58,04 ± 5,04 ani, iar durata medie a maladiei a fost de 10,16 ± 1,14
ani, 90,3% din lotul celor examinaţi erau căsătorite, vârsta medie, la
debutul maladiei în acest grup a constituit 47,88 ± 0,42 ani. Anume
această vârstă se consideră nefavorabilă în declanşarea maladiei.
Rezultate
Conform analizei stării sociale: 40% sunt slujbaşi, 50% – ţărani
agricultori, 8% – pensionari, 2% – invalizi; 40% dintre paciente au
studii superioare, 50% – studii medii. Locul de trai al bolnavilor examinaţi este preponderent rural – 87%, şi numai 13% locuiau
în mediu urban. Conform ocupaţiei profesionale,15% – cadre
didactice; 30% – agricultori, 5% – infirmiere, 5% – frizeri, 7% –
lucrători în construcţii. Analizînd acest tablou, putem menţiona
că sunt afectate persoanele a căror activitate este legată de efort
fizic major, suprarăceli.
Este cunoscut faptul că în artroza pumnului şi a mâinii propriu-zise, simptomul principal îl constituie durerea ce are mai
multe caracteristici: este unul dintre cele mai precoce simptome,
este spontană, accentuată la efort fizic şi diminuează în repaus;
odată cu progresarea bolii poate să apară şi în repaus, este de intensitate moderată şi meteosensibilă (frigul şi vremea umedă pot
să o agraveze). Analizând simptomele la debutul maladiei, s-a
constatat că artralgii în articulaţiile interfalangiene distale au fost
prezente în 70% cazuri, iar dureri în articulaţiile interfalangiene
proximale – în 22% cazuri, în articulaţiile trapezo-metocarpiană
(rizartroză) – 8%. Din cele expuse mai sus deducem: durerea este
simptomul principal în OA mâinii la debut şi persistă, cel mai
frecvent, la nivelul articulaţiilor IFD şi IFP.
Tumefierea articulară la debutul maladiei s-a evidenţiat în
68% cazuri la nivelul articulaţiilor IFD şi în 32% cazuri la nivelul
articulaţiilor IFP. Odată cu simptomele de durere şi tumefiere
articulară bolnavii au mai prezentat: senzaţii de frigere, prurit,
fatigabilitate, scăderea forţei musculare, constatate în 70% cazuri,
la nivelul articulaţiilor IFD şi 30% - la nivelul articulaţiilor IFP.
Un alt semn important este redoarea articulară, care la debut a
fost depistată în 100% cazuri (la toate pacientele cu OA nodulară).
Ea apare după repaus prelungit (dimineaţa) şi dispare repede (10-
15 minute). Crepitaţia articulară a fost semnalată de către 60%
dintre bolnavele din grupul studiat.
Concluzii
OA nodulară este o maladie degenerativ-articulară, care afectează doar structurile cartilaginoase şi osoase ale articulaţiilor. În
urma cercetării efectuate, putem constata că sunt afectate pacientele, a căror activitate este legată de efort fizic major, suprarăceli şi
activităţi profesionale. Printre semnele de debut ale OA nodulare
putem evidenţia durerea, tumefierea, redoarea matinală, senzaţii
subiective cum ar fi pruritul, jena articulară, paresteziile. Cel mai
frecvent au fost afectate articulaţiile IFD şi IFP.
Deci OA nodulară reprezintă o componentă minoră în cadrul
handicapului global, însă poate afecta esenţial calitatea vieţii, în
legătură cu aceasta depistarea precoce şi tratamentul adecvat
prezintă o problemă globală.
Description:
Discipline of Nephrology and Rheumatology, Medical Clinic No 5, Nicolae Testemitanu State Medical and Pharmaceutical University, Congresul III al Medicilor de Familie din Republica Moldova, 17–18 mai, 2012, Chişinău, Republica Moldova, Conferinţa Naţională „Maladii bronhoobstructive la copii”, consacrată profesorului universitar, doctor habilitat Victor Gheţeul, 27 aprilie, Chişinău, Republica Moldova