Abstract:
Introducere.
Borrelioza Lyme (BL) reprezintă o zooantroponoză cu tendinţă
clinică de cronicizare, cauzată de Borrelia burgdorferi şi transmisă
de căpuşele din genul Ixodes (familia Ixodidae Murray, 1887).
Ixodidele se alimentează cu sânge în unele faze biologice de dezvoltare (larve, nimfe şi imago). Larvele şi nimfele se alimentează cu
sânge, în special, pe mamifere mici (Rodentia, Insectivora), păsări
şi reptile, cele adulte (imago) – pe mamifere sălbatice (căprioare),
domestice (bovine, ovine, caprine) şi de campanie (pisici, câini).
Omul neprotejat, nimerind în arealul ixodidelor poate fi „muşcat”, inclusiv şi de căpuşe infectate. Primele date despre existenţa
focarelor de BL în Republica Moldova au fost publicate în anii
1990-1992. Însă la acel moment BL nu era inclusă în lista maladiilor raportabile în sistemul de supraveghere al bolilor infecţioase
în Republica Moldova. Înregistrarea oficială a cazurilor de BL în
Republica Moldova a început în anul 2000. Raportarea standardizată în sistemul naţional de supraveghere în baza definiţiei de
caz «suspect», «probabil» şi «confirmat», inclusiv a criteriilor de
laborator se realizează din 2007 şi continuă până în prezent.
Material şi metode
Ca material de studiu au servit căpuşele ixodide, colectate în
perioada anilor 2009-2011, în conformitate cu metodele standard,
din teritorii selectate pentru monitorizare. De pe vegetaţie s-au
colectat 1 056 de exemplare căpuşe ixodide şi 1 169 de ex. de pe
ovine, bovine şi caprine, fiind analizate diversitatea şi densitatea
speciilor în cauză. Pentru determinarea nivelului de infectare cu
borrelii au fost investigate 437 de ex. căpuşe ixodide, cercetând
hemolimfa şi conţinutul intestinului prin microscopia frotiurilor
cu fond negru, în conformitate cu indicaţiile metodice. Rezultatele
obţinute au fost supuse unui calcul statistic, acceptat prin intermediul programului de calculator EXCEL.
Rezultate obţinute
Au fost identificate speciile de păşune Ixodes ricinus, Dermacentor marginatus, D.reticulatus, Haemaphysalis inermis şi H.punctata. Datorită caracteristicilor vitale de acomodare în
mediul înconjurător, specia I.ricinus a fost identificată în toate
cele trei zone geografice ale ţării. Indicele densităţii medii a speciei I.ricinus în perioada anilor de studiu a fost ~ de 21 de ex. la
ruta standard 200 m. Pentru determinarea prezenţei borreliilor în
căpuşe s-au investigat speciile I.ricinus şi D.marginatus. Prezenţa
borreliilor s-a depistat la 17,9% căpuşe investigate în anul 2009,
la 36,4% în anul 2010 şi 28,5% în 2011. Prezenţa borreliilor a fost
determinată doar la specia I.ricinus. În condiţiile, când populaţia
frecventează zonele de odihnă şi agrement, biotopuri de pădure şi
agrocenoze, care sunt intens populate de căpuşele speciei I.ricinus,
cu o pondere înaltă de infectare cu borrelii, nu respectă regulile
comportamentale şi de protecţie contra „muşcăturilor” de căpuşe,
contractarea borreliozei Lyme devine iminentă. În ultimii ani numărul îmbolnăvirilor prin borrelioza Lyme este în creştere (anii
2009 – 33 cazuri, 2010 – 117, 2011 – 171). În anul 2011 boala s-a
înregistrat în 15 teritorii administrative, preponderent în mun.
Chişinău (70,1%), în rândul populaţiei mature (84,2%), în lunile
mai-octombrie (89,4%). Depistarea borreliozei Lyme are loc în
rândul pacienţilor ce se adresează cu „muşcătură” de căpuşă,
acuză prezenţa eritemului migrator la locul „muşcăturii”, unele
afecţiuni ale sistemelor nervos, cardio-vascular, musculo-scheletal. Raportarea cazurilor de BL se efectuează de către medicul de
familie şi alţi specialişti ce au depistat boala, în baza definiţiilor
de caz «suspect», «probabil» sau «confirmat». Confirmarea de
laborator al diagnosticului clinic include determinarea anticorpilor
specifici IgM sau IgG către B.burgdorferi în serul sangvin sau LCR
în reacţia imunoenzimatică (ELISA) sau reacţia imunofluorescentă indirectă (RIFi), urmate de confirmarea prin Western blot.
Detectarea ADN-ului genospeciilor patogene de B.burgdorferi se
efectuează prin reacţia de polimerizare în lanţ (PCR). Cazurile
de boală sunt furnizate în sistemul electronic de supraveghere a
bolilor transmisibile şi se efectuează anchetarea epidemiologică
pentru identificarea circumstanţelor de molipsire şi implementarea
măsurilor de răspuns.
Concluzii
Căpuşele din specia I. Ricinus, contaminate cu borrelii patogene menţin riscul de molipsire prin borrelioză Lyme. Gradul
de expunere la risc a populaţiei poate fi diferit şi este determinat
atât de aflarea în arealul căpuşelor, densitatea acestora, circulaţia
borreliilor patogene la căpuşe, cât şi respectarea regulilor comportamentale şi de protecţie individuală. Suspectarea precoce
a cazului de BL, diagnosticarea corectă şi administrarea unui
tratament eficace va diminua frecvenţa complicaţiilor posibile,
iar raportarea calitativă în sistemul de supraveghere va permite
implementarea măsurilor de sănătate publică pentru a diminua
răspândirea cazurilor de BL.
Description:
National Centre for Public Health, Congresul III al Medicilor de Familie din Republica Moldova, 17–18 mai, 2012, Chişinău, Republica Moldova, Conferinţa Naţională „Maladii bronhoobstructive la copii”, consacrată profesorului universitar, doctor habilitat Victor Gheţeul, 27 aprilie, Chişinău, Republica Moldova