Introducere: Chisturile paraovariene (CPO) se localizează în ligamentul lat al uterului între ovar și trompa uterină și provin din mezoteliu sau se consideră
rămășițe ale ducturilor paramesonefric (Müllerian) sau mesonefric (Wolff). Ca regulă CPO se întâlnesc în decada a treia sau a patra a vieții. În același
timp referitor la CPO la pacientele pediatrice în literatura de specialitate sunt doar cazuri unice. Scopul studiului: de a stabili frecvența CPO la copii și
adolescente, particularitățile diagnosticului radiologic, tratamentului chirurgical și caracteristicele morfologice. Material și metode: A fost efectuată
analiza bazei de date (n=267) cu chisturi și tumori ovariene la copii și adolescente (aa. 2000-2019). Rezultate: CPO au fost stabilite în 51 (19.1%) cazuri,
vârsta medie a constituit 16.5±0.2 (95% CI:16.01–17.01). Valorile medii ale indicelui masei corporale (BMI) - 22.2±0.5 kg/m2 (95% CI:21.08–23.23), dintre
care cu BMI>25 – 9 (17.6%) cazuri. În 46 (90.2%) cazuri pubertatea după Tanner a corespuns gr. IV și V. După datele metodelor radiologice dimensiunile
max. ale CPO au constituit 9.5±0.6 cm (de la 3.9 până la 30), în 22 (40.7%) cazuri au fost depistate CPO mari (>8cm) și în 6 (11.1%) – gigante (>15 cm).
Valorile medii ale indicelui „morfologic” – 3.5±0.2 (de la 1 până la 7), iar punctajul structural în 98.1% a fost egal cu zero. Localizarea CPO a fost: din dreapta
– 26 (50.9%), din stânga – 22 (43.2%) și bilateral – 3 (5.9%). În 3 (5.9%) cazuri CPO se combinau cu chisturi foliculare din partea contralaterală și într-un
caz (1.9%) cu tumoare ovariană epitelială ipsilaterală (cistadenom seros). În 5 (9.8%) cazuri a fost constatată torsiunea CPO. Intervențiile chirurgicale au
fost efectuate cu folosirea minilaparotomiei după Phannenstiel – 28 (54.9%) și tehnologiilor laparoscopice – 23 (45.1%). După volumul intervențiilor
chirurgicale au fost efectuate: chistectomii (tumorectomii) – 52 (89.7%), chistectomie + tubectomie – 4 (6.9%), chistectomie + rezecția ovarului – 1
(1.7%) și anexectomie – 1 (1.7%). La examenul patomorfologic numai într-un singur caz (1.9%) a fost depistat cistadenom papilar la limita malignizării
(tip - Borderline seros). În perioada postoperatorie tardivă recidive nu s-au constatat (zero). Concluzii: CPO ocupă un loc destul de semnificativ în structura
formațiunilor chistice ovariene la pacientele pediatrice și seria prezentată în acest articol este una dintre cele mai numeroase din cele publicate anterior
în literatura de specialitate. CPO nu regresează spontan și în jumătate din cazuri ating dimensiuni mari și gigante. Diagnosticul acestor formațiuni la
copii și adolescente cu utilizarea USG transabdominale prezintă anumite dificultăți, fiind adeseori confundate cu chisturile ovariene. Metoda de elecție în
tratamentul CPO este excizia chirurgicală totală.
Introduction: Paraovarian cysts (POC) are located in the broad ligament of the uterus between the ovary and tuba uterine and arise from mesothelium or
from remnants of the paramesonephric (Müllerian) or mesonephric (Wolff) ducts. The most common age of presentation is either in the third or in the fourth
decade of life. At the same time, in scientific literature reported cases of POC in pediatric patients are unique and rare. The aim of study: to determine the
frequency of POC in children and adolescents, the radiological particularities of diagnosis, surgical treatment and morphological characteristics. Material
and methods: Database analysis (n=267) with cysts and ovarian tumors in children and adolescents (2000-2019) was performed. Results: POC were
established in 51 (19.1%) cases, mean age was 16.5±0.2 (95% CI:16.01-17.01). Mean Body Mass Index (BMI) values – 22.2±0.5 kg/m2 (95% CI:21.08-
23.23), of which BMI>25 – 9(17.6%) cases. In 46 (90.2%) cases, puberty score Tanner corresponded to gr. IV and V. According to the radiological findings
the max. size of POC was 9.5±0.6 cm (from 3.9 to 30), in 22 (40.7%) cases were established a large POC (> 8cm) and in 6 (11.1%) – giant (> 15cm).
The mean values of the "morphological" index – 3.5±0.2 (from 1 to 7) and the structural score in 98.1% was zero. POC were right located: – 26 (50.9%),
left – 22 (43.2%) and bilateral – 3 (5.9%). In 3 (5.9%) cases POC were combined with follicular cysts from the contralateral side and in one case (1.9%)
with ipsilateral epithelial ovarian tumor (serous cystdenoma). In 5 (9.8%), the torsion of POC was found. Surgical interventions were performed using
Phannenstiel minilaparotomy – 28 (54.9%) and laparoscopic technologies – 23 (45.1%). According to the volume of surgical interventions were performed:
cystectomy – 52 (89.7%), cystectomy + tubectomy – 4 (6.9%), cystectomy + ovarian resection – 1 (1.7%) and annexectomy – 1 (1.7%). At the morphologic
examination only in one case (1.9%) was found papillary cystadenoma at the limit of malignancy (type - Borderline serous). In the late postoperative period,
recurrences were not found (zero). Conclusions: POC present a rather significant place in the structure of adnexal cysts. POC does not regress spontaneously
and in half of the cases they reach large and giant sizes. Diagnosis of these formation in children and adolescents with the use of transabdominal USG
presents some difficulties, often being confused with ovarian cyst. The method of choice in the treatment of POC is total surgical excision.
