Introducere. Preeclampsia are o incidenţă de 3-7% şi
determină mortalitate şi morbiditate materno-fetală sporită.
Rezistenţa vasculară accentuată, endoteliul reactiv şi agregarea sporită a trombocitelor sunt responsabile de manifestările
clinico-paraclinice. Presiunea arterială sistolică mai mare de
180/110 mmHg este periculoasă pentru gravidă din motivele
riscului sporit de complicaţii vasculare. Pe de altă parte, hipertensiunea respectivă tinde să amelioreze compensator aportul
sangvin spre placenta vicioasă. Astfel, variabilitatea sporită a
presiunii arteriale la gravidă poate influenţa negativ aportul
sangvin spre făt. Scopul lucrării a fost determinarea rolului
variabilităţii presiunii arteriale, de rând cu alţi factori de risc,
asupra evoluţiei sarcinii cu preeclampsie şi influenţei ei asupra fătului.
Material şi metode. Studiu prospectiv, descriptiv, realizat în Institutul Mamei şi Copilului din Chişinău. Eşantionul
de cercetare a fost reprezentat de 105 gravide cu termenul de
sarcină de 27-41 s.a., diagnosticate cu preeclampsie moderată
sau severă pe parcursul anului 2014. Criteriile de excludere au
fost: hipertensiune preexistentă sarcinii, sarcină multiplă, factor Rh (negativ) cu semne de izosenzibilizare, diabet zaharat,
malformaţii congenitale ale fătului. A fost testată calitatea de
factor de risc pentru suferinţa cerebrală fetală pentru o serie
de comorbidităţi şi factori, înregistraţi pe durata sarcinii. Statistică descriptivă. Rezultate prezentate sub formă de medie şi
deviere standard sau medie şi interval de încredere de 95%.
Prelucrarea statistică a fost efectuată în baza softul Epi Info,
versiunea 7 (Center for Disease Control and Prevention, Atlanta, GA, SUA).
Rezultate. Factorii identificaţi a fi de risc pentru suferinţa
ischemico-hipoxică a nou-născutului la femeile cu preeclampsie
au fost: puseu hipertensiv la termen >28 s.a. (RR=4,3; 95CI=2,7
– 6,6; p<0,0001); durata peste 3 săptămâni a hipertensiunii
arteriale (RR=5,3; 95CI=3,3 – 8,5; <0,0001); spitalizarea la un
termen mai mic de 32 s.a. (RR=6,3; 95CI=3,9 – 10,5; p<0,0001);
puseele hipertensive peste 180 mmHg (RR= 1,7; 95CI=1,5 – 1,9;
p<0,0001); fluctuaţiile tensionale nictimerale peste 30 mmHg
(RR=2,1; 95CI=1,2 – 3,6; p<0.007), tendinţe stabile de creştere
a presiunii arteriale (RR=3,7; 95CI=2,0 – 7,1; p<0,005).
Concluzii. Debutul valorilor sporite ale presiunii arteriale
la termenul de până la 28 de săptămâni de sarcină pentru o
perioadă mai mare de 3 săptămâni, variabilitatea nictimerală a tensiunii arteriale cu mai mult de 30 mmHg, precum şi
depăşirea valorii de 180 mmHg a presiunii arteriale sistolice
au fost asociate cu un risc semnificativ sporit de complicaţii
hipoxico-ischemice fetale şi rezultate compromise neonatale
în preeclampsie.
Introduction. Preeclampsia has an incidence of 4-8% and
causes increased mortality and maternal-foetal morbidity.
Increased vascular resistance, reactive endothelium and increased platelet aggregation are responsible for clinical and
paraclinical manifestations. Systolic blood pressure greater
than 180/110 mmHg is dangerous for pregnant woman due
to the increased risk of vascular complications. On the other hand, this hypertension tends to compensate the blood supply to the impaired placenta. Thus, the increased variability of
blood pressure in pregnant woman can negatively influence
the blood supply to the foetus. The purpose of this research
was to determine the role of variability of blood pressure,
along with other risk factors, on pregnancy progression with
preeclampsia and its influence on the foetus.
Material and methods. Prospective, descriptive study
conducted at the Mother and Child Institute in Chisinau. The
research sample was 105 pregnant women with 27 to 41 weeks
of pregnancy, diagnosed with moderate or severe preeclampsia during the year 2014. Exclusion criteria were: pre-existing
hypertension, multiple pregnancies, Rh (negative) with signs
of isoimmunization, diabetes mellitus, and congenital malformations of the foetus. The risk factor for foetal brain injury
was tested for a series of co-morbidities and factors recorded
over the duration of pregnancy. Descriptive statistics. Results
presented as average and standard or average deviation and
95% confidence interval. Statistical processing was performed
using the Epi Info software, version 7 (Center for Disease Control and Prevention, Atlanta, GA, USA).
Results. The factors identified as risk ones for the newborn’s ischemic-hypoxic injury in case of women with preeclampsia were the following: hypertensive spurt values >28
gestational weeks. (RR=4.3; 95Cl=2.7 to 6.6; p<0.0001);
high blood pressure over 3 weeks (RR=5.3; 95C1=3.3 to 8.5;
p<0.0001); hospitalization at terms smaller than 32 gestational weeks. (RR=6.3; 95Cl=3.9 to 10.5; p<0.0001); hypertension
spurt over 180 mmHg (RR=1.7; 95Cl=1.5 to 1.9; p<0.0001);
nycthemeral tension fluctuations above 30 mmHg (RR=2.1;
95Cl=1.2 to 3.6; p<0.007), stable blood pressure growth
trends (RR=3.7; 95Cl=2.0 to 7.1; p<0.005).
Conclusions. The onset of elevated blood pressure up
to 28 weeks of pregnancy for a period longer than 3 weeks,
the nycthemeral blood pressure variability by more than 30
mmHg, as well as the excess of 180 mmHg of systolic blood
pressure were associated with a significantly increased risk of
foetal hypoxic-ischemic complications and neonatal compromised results in preeclampsia.
