Lucrarea prezintă definiţia hemoperitoneului, etiologia, diagnosticul şi unele elemente ce ţin de evoluţia hemoperitoneului. Hemoperitoneul
neevacuat comportă două oportunităţi evolutive: una de absorbţie directă a eritrocitelor integrale în circulaţia limfatică, iar mai apoi în
cea venoasă şi alta – de absorbţie a eritrocitelor hemolizate. Având în vedere consolidarea din ce în ce mai temeinică a managementului
nonoperator al traumatismelor abdominale închise şi deschise ale organelor parenchimatoase, hemoperitoneul traumatic, cât şi acel
spontan de etiologie non-traumatică determină necesitatea clară de studiere mai aprofundată a acestor fenomene, cît şi elaborarea şi
fundamentarea anumitor recomandări în tratamentul conservativ aplicat acestor categorii de pacienţi.
This study presents the definition, etiology, diagnosis and some elements concerning pathophysiology of hemoperitoneum. The blood
which is not evacuated from peritoneal cavity will follow one of the two paths of evolution: one path is the direct absorption of the not
hemolysate erythrocytes from the peritoneal cavity to the lymphatics and after to the venous system and other path of the absorption
of the hemolysate erythrocytes. Given to consolidation of nonoperative management of blunt abdominal trauma and abdominal stab
wounds, also the presence of postoperative hemoperitoneum and the spontaneous nontraumatic hemoperitoneum, there are delineated clear perspectives of the deeply study of this phenomenon and elaboration of recommendations for conservative treatment for this
category of patients.
