The study revealed peculiarities of the etiological structure and co-morbid associations in acute urticaria (AU) depending of patients' age. With age the cases of multiple triggers in exacerbations of AU are more common. Avoiding
trigger factors contributes to the achievement of successful results of the treatment and to prevent the chronicization of
acute urticaria evolution.
Introducere. Urticaria afectează circa 15-25% din populaţia globului şi poate să se manifeste la diferite vârste, dar
este mai frecventă la copii şi, în special, la sugar şi copilul mic. Necesitatea studierii urticariei acute (UA) derivă din
prezenţa unui număr crescut de cazuri cu o etiologie neidentificată în ciuda examinărilor efectuate. Problema reacţiei
urticariene rezidă din însăşi evoluţia sa spontană şi uneori agravată de asocierea edemului căilor aeriene superioare,
chiar şi a şocului anafilactic. Astfel UA reprezintă o cauză frecventă de solicitare a asistenţei medicale în serviciul de
urgenţă. Preîntâmpinarea noilor recidive de urticarie în mare măsură este influenţată de complexitatea măsurilor terapeutice, inclusiv de eliminare a factorilor trigger.
Scopul studiului. A identifica factorii trigger în urticariile acute la copiii de diferite vârste.
Material şi metode. Au fost supravegheaţi 126 pacienţi cu vârsta între 6 luni şi 18 ani cu semne clinice de UA.
Toţi pacienţii au fost spitalizaţi cu asistenţa de urgenţă. Pentru fiecare pacient a fost completată o anchetă, care a inclus
întrebări privind anamnesticul şi evoluţia bolii, determinarea IgE totale şi IgE specifice, testul Phadiatop, determinarea
anticorpilor la paraziţi (anti-Ascarida, anti-Toxocara, anti-Lamblia), ecografia transabdominală, endoscopia digestivă
cu prelevarea biopsiei.
Rezultate. Patologia alergică în anamneză a fost constatată în 26,1% de cazuri. În cele mai frecvente cazuri (42,6%)
ca factor trigger în UA la copil a fost constatat produsul alimentar. S-au remarcat particularităţi evidente în caracteristica
factorului trigger în raport de vârsta pacientului. Astfel, s-a observat că la copiii sub 1an factorul alimentar se întâlneşte în
100% cazuri şi odată cu creşterea în vârstă frecvența acestuia scade. În grupul de vârstă de la 1- 4 ani factorul alimentar
se întâlneşte în 52% cazuri, la 4-14 ani – în 43,3%; iar la copiii >14 ani – în 16,6% cazuri S-au constatat mai multe produse alimentare, care au declanşat apariţia maladiei alergice. Dintre acestea mai frecvent s-au detectat citricele, ciocolata,
fructele de pădure, căpşunele, zmeura, piersicele, mierea de albine, pepenele verde, lămâia, castraveţii, strugurii, peştele,
ouăle, frişca produsele cu conţinut de aditivi alimentari (dulciuri, sucuri, chipsuri, gume de mestecat). Deseori s-a observat
polisensibilizarea la produsele alimentare, când la pacient acutizarea bolii era provocată de mai multe produse alimentare
Semnificativ mai rar în raport cu factorul alimentar a fost cel infecţios (24%), dintre care: infecţiile respiratorii acute
(IRA) – la 6 pacienţi, şi parazitozele intestinale – la 8 copii. Din numărul total de parazitoze în cele mai frevente cazuri
s-a depistat toxocaroza, ascaridoza şi giardiaza (lamblioza intestinală). La 4 pacienţi ca factor trigger a fost contactul cu
insectele cum ar fi albinele şi ţânţarii. La 2 copii s-a stabilit factorul medicamentos (augmentina, biseptol, tantum verde,
paracetamol). În 12% cazuri cauza declanşării UA nu a fost stabilită. La circa 75% copii s-au constatat diferite dereglări
funcţionale gastrointestinale, la circa 20% copii au fost stabilite maladii cronice ale tractului gastrointestinal.
Concluzii. Există particularităţi ale factorilor etiologici în urticăriile acute la copii în raport de vârstă. Cu vârsta se
notează asocierea mai multor factori trigger în declanşarea recidivelor de UA la copii. Eliminarea factorilor trigger va
contribui la succesul terapiei şi prevenirea instalării evoluţiei cronice.
