Background. More and more information is accumulating about the role of the pineal gland in the
regulation of the body's circadian rhythms. About 50% of the population suffers from age-related
disorders of fat-carbohydrate metabolism, circadian rhythms, which affects the quality and life
expectancy. Objective of the study. The purpose of this work is to review, analyze and structure
information, based on the literature of the last years, on the topic of age-related changes in the
histological structure of the pineal gland and their effect on the body. Material and Methods. A
retrospective analysis of studies perfomed on 2772 pediatric and adult autopsy cases. The glands have
been processed for histological analysis and immunohistochemical staining with glial fibrillary acidic
protein (GFAP). Slides were assessed under polarized light and digitally scanned. Results. Three age
groups were included in the study: 0–25, 46–65, and 66–96 years of age. In the 0-25 age group, the main
architectural type was cellular, in the 45-65 group was trabecular and in 66-96 year group was alveolar.
The mean percentage of pineal calcification was 15% of the gland, peaking within the 66–96 age group.
Glial cysts were found in 20.8% of cases. The intensity of GFAP stain was maximal in the pediatric age
group, but the extent of glial tissue was much larger in elderly patients. Conclusion. The main
histological changes include thickening of the capsule due to proliferation of connective tissue,
replacement of the normal secretory parenchyma of gland with glial tissue, connective tissue,
calcifications, glial cysts and, consequently, decreased melatonin synthesis.
Introducere. În ultimii ani apar tot mai multe informații despre rolul glandei pineale în reglarea
ritmurilor circadiene ale corpului. Aproximativ 50% din populație suferă de dereglări ale
metabolismului lipidic-carbohidrat sau ritmuri circadiene, care afectează calitatea și speranța de viață
Scopul lucrării. Scopul acestei lucrări este de a revizui, de a analiza și de a structura informațiile în
baza literaturii din ultimii ani, ce vizează modificările legate de vârstă în structura histologică a glandei
pineale și efectul acestora asupra corpului. Material și Metode. O analiză retrospectivă a studiilor
efectuate pe 2772 de cazuri de autopsie la copii și adulți. Glandele au fost prelucrate pentru analiză
histologică și colorare imunohistochimică cu proteină acidă fibrilară glială (GFAP). Diapozitivele au
fost evaluate sub lumină polarizată și scanate digital. Rezultate. Trei grupe de vârstă au fost incluse în
studiu: 0-25, 46-65 și 66-96 ani. În grupul de vârstă 0-25, principalul tip arhitectural al parenchimului
glandei a fost celular, în grupul 45-65 a fost trabecular și în grupul 66-96 ani a fost alveolar. Procentul
mediu de calcificare pineală a fost de 15%, atingând cote maxime în cadrul grupei de vârstă 66-96.
Chisturile gliale au fost găsite în 20,8% din cazuri. Intensitatea colorării GFAP a fost maximă la grupa
de vârstă pediatrică, dar întinderea țesutului glial a fost mult mai mare la pacienții vârstnici. Concluzii.
Principalele modificări histologice includ îngroșarea capsule, datorită proliferării țesutului conjunctiv,
înlocuirea parenchimului normal secretor al glandei cu țesut glial, țesut conjunctiv, calcificări, chisturi
gliale și, în consecință, scăderea sintezei melatoninei.
