Background. Polytraumas represent approximately 16% of all traumas and are burdened by a still high
mortality (15-50%), being the main cause of death in the population under 40 years and the third cause
of death at all ages. Objective of the study. Evolutionary and surgical retrospective analysis of severely
traumatized patients with dominance of musculoskeletal lesions. Material and Methods. Retrospective
study carried out on the analysis of medical records in the period 2015-2020 of polytraumatized patients
treated in the traumatology and orthopedics units of Institute of Emergency Medicine (IEM). Results.
27 polytrauma patients were hospitalized repeatedly in the orthopedics and traumatology departments
for surgical assistance (removal of synthetic material). The assessment of management in
polytraumatized patients, during 2015-2020, over the years has resulted in a satisfactory outcome in 18
patients; 2 patients with pseudoarthrosis of the long tubular bones (femur, tibia) required a stable
rheosteosynthesis of the traumatized segments and a patient was treated in septic trauma unit. Of the
total number of polytraumatized patients, 24 (29.2%) were transferred on the AviaSan from districts and
municipalities in the country. Conclusion. The treatment of polytraumas with dominance of the
locomotor requires a rigorous assessement with associated traumas, the assessment of the severity
according to the evaluation scales. The surgeries were performed according to the principles of stable
osteosynthesis.
Introducere. Politraumatismele reprezintă aproximativ 16% din totalul traumatismelor și sunt grevate
de o mortalitate încă ridicată (15-50%), fiind principala cauză de deces la populaţia de sub 40 ani şi a
treia cauză de deces la toate vârstele. Scopul lucrării. Analiza structurală, evolutivă și chirurgicală
retrospectivă a pacienților grav traumatizați cu dominanta leziunilor aparatului locomotor. Material și
Metode. Studiul retrospectiv s-a desfăşurat pe analiza fișelor medicale în perioada anilor 2015-2020, a
pacienților politraumatizați, tratați în secţiile de traumatologie şi ortopedie a IMSP IMU. Rezultate. Au
fost monitorizați 27 de pacienți politraumatizați, spitalizați repetat în secțiile de ortopedie și
traumatologie, pentru asistență chirurgicală (îndepartarea materialului de sinteză). Evaluarea
managementului pacienților politraumatizați, pe parcursul anilor 2015-2020, a determinat un final
satisfăcător la 18 pacienți, 2 pacienţi cu pseudoartoze ale oaselor tubulare lungi (femur, tibie) au
necesitat reosteosinteză stabilă a segmentelor traumatizate, iar un pacient s-a tratat în traumatologia
septică. Din numărul total de pacienţi politraumatizați, 24 (29,2%) au fost transferaţi prin intermediul
AviaSan din raioanele și municipiile din țară. Concluzii. Tratamentul politraumatismelor
predomoinante a apratului locomotor necesită o evaluare strictă cu determinarea traumatismelor
associate și aprecierea gravității traumatizatului, conform scalelor de evaluare. Intervenţiile chirurgicale
au fost efectuate după principiile osteosintezei stabile.
