Background. Cognitive and affective disorders are the most common mental comorbidities in epilepsy
with a negative impact on quality of life. However, these comorbidities have been reported to be less in
patients with myoclonic seizures (MS) compared to other types of seizures. Objective of the study. The
aim of the study was to assess the prevalence of cognitive and affective disorders (depression and
anxiety) in patients with MS and to compare with the neuropsychological profile of patients with focal
motor seizures. Material and Methods. The study included 40 patients (mean age ± SD: 25 ± 7 years,
15 men) with myoclonic seizures (MS) and the second group 40 patients (31 ± 9.8 years, 15 men) with
focal motor seizures (FMS ). MoCa (cognitive screening), Hamilton (anxiety assessment) and Beck
(depression inventory) tests were used. Statistical analysis with SPSS software (version 20.0; IBM).
Results. Both groups differed by epilepsy duration 11 ± 7 vs 15.4 ± 10.3, p = 0.03, but did not differ by
MoCa (25.2 ± 4.6 vs 25.7 ± 3.5, p = 0.59), Hamilton (9.9 ± 6.7 vs 11.2 ± 8.7, p = 0.47) and neither by
Beck (8.7 ± 6.6 vs 9.9 ± 8.4, p = 0.46). No statistically significant relationship was identified between
epilepsy duration and MoCa (r = −0.67, p = 0.68), Hamilton (r = 0.25, p = 0.12) or Beck (r = 0.10, p =
0.51) in MS patients; in FMS patients was the same: MoCa (r = -0.1, p = 0.52); Hamilton (r = −0.17,
p=0.28); Beck (r = −0.16, =0.32). The absence of cognitive impairment correlated with the absence of
depression in both groups MS (p=0.03), FMS (p=0.01). Conclusion. No statistically significant
relationship of cognitive and affective disorders was identified between patients with myoclonic seizures
and patients with focal motor seizures.
Introducere. Tulburările cognitive și afective sunt cele mai frecvente comorbidități psihice în epilepsie
cu impact negativ asupra calității vieții. Totuși, aceste comorbidități au fost raportate fiind mai puține la
pacienții cu crize mioclonice comparativ cu alte tipuri de crize epileptice. Scopul lucrării. Scopul
lucrării a fost de a evalua prevalența tulburărilor cognitive și afective (depresia și anxietatea) la pacienții
cu crize mioclonice și de a-l compara cu profilul neuropsihologic al pacienților cu crize focale motorii.
Materiale și Metode. În studiu au fost incluși: lotul I – 40 de pacienți (vârsta medie ± abaterea standard:
25 ± 7 ani, 15 barbați) cu crize mioclonice (CM) și al doilea lot – 40 de pacienți (31 ± 9.8 ani, 15 barbați)
cu crize focale motorii (CFM). Au fost utilizate testele MoCa (screening cognitiv), Hamilton (evaluarea
anxietății) și Beck (inventar de depresie). Analiza statistică SPSS (versiunea 20.0). Rezultate. Ambele
loturi se deosebeau după durata epilepsiei (media ± AS) 11 ± 7 vs 15.4 ± 10.3, p = 0.03, dar nu prezentau
diferențe conform MoCa (25.2 ± 4.6 vs 25.7 ± 3.5, p=0.59), Hamilton (9.9 ± 6.7 vs 11.2 ± 8.7, p=0.47)
și nici după Beck (8.7 ± 6.6 vs 9.9 ± 8.4, p=0,46). Nu a fost identificată nici o relație statistic
semnificativă între durata epilepsiei și valorile testului MoCa (r = -0.67, p=0.68), Hamilton (r=0.25,
p=0.12) sau Beck (r=0.10, p=0.51) la pacienți cu CM; la pacienții cu CFM același lucru – MOCA (r=-
0.1, p=0.52); Hamilton (r=-0.17, p=0.28); Beck (r=-0.16, p=0.32). Absența tulburărilor cognitive a
corelat cu absenţa depresiei în ambele grupuri CM (p=0,03), CFM (p=0,01). Concluzii. Nu a fost
identificată nici o relație statistic semnificativă a tulburărilor cognitive și afective între pacienții cu crize
mioclonice și pacienții cu crize focale motorii.
