Neuropsychological profile in patients with myoclonic seizures

Abstract

Background. Cognitive and affective disorders are the most common mental comorbidities in epilepsy with a negative impact on quality of life. However, these comorbidities have been reported to be less in patients with myoclonic seizures (MS) compared to other types of seizures. Objective of the study. The aim of the study was to assess the prevalence of cognitive and affective disorders (depression and anxiety) in patients with MS and to compare with the neuropsychological profile of patients with focal motor seizures. Material and Methods. The study included 40 patients (mean age ± SD: 25 ± 7 years, 15 men) with myoclonic seizures (MS) and the second group 40 patients (31 ± 9.8 years, 15 men) with focal motor seizures (FMS ). MoCa (cognitive screening), Hamilton (anxiety assessment) and Beck (depression inventory) tests were used. Statistical analysis with SPSS software (version 20.0; IBM). Results. Both groups differed by epilepsy duration 11 ± 7 vs 15.4 ± 10.3, p = 0.03, but did not differ by MoCa (25.2 ± 4.6 vs 25.7 ± 3.5, p = 0.59), Hamilton (9.9 ± 6.7 vs 11.2 ± 8.7, p = 0.47) and neither by Beck (8.7 ± 6.6 vs 9.9 ± 8.4, p = 0.46). No statistically significant relationship was identified between epilepsy duration and MoCa (r = −0.67, p = 0.68), Hamilton (r = 0.25, p = 0.12) or Beck (r = 0.10, p = 0.51) in MS patients; in FMS patients was the same: MoCa (r = -0.1, p = 0.52); Hamilton (r = −0.17, p=0.28); Beck (r = −0.16, =0.32). The absence of cognitive impairment correlated with the absence of depression in both groups MS (p=0.03), FMS (p=0.01). Conclusion. No statistically significant relationship of cognitive and affective disorders was identified between patients with myoclonic seizures and patients with focal motor seizures.

Introducere. Tulburările cognitive și afective sunt cele mai frecvente comorbidități psihice în epilepsie cu impact negativ asupra calității vieții. Totuși, aceste comorbidități au fost raportate fiind mai puține la pacienții cu crize mioclonice comparativ cu alte tipuri de crize epileptice. Scopul lucrării. Scopul lucrării a fost de a evalua prevalența tulburărilor cognitive și afective (depresia și anxietatea) la pacienții cu crize mioclonice și de a-l compara cu profilul neuropsihologic al pacienților cu crize focale motorii. Materiale și Metode. În studiu au fost incluși: lotul I – 40 de pacienți (vârsta medie ± abaterea standard: 25 ± 7 ani, 15 barbați) cu crize mioclonice (CM) și al doilea lot – 40 de pacienți (31 ± 9.8 ani, 15 barbați) cu crize focale motorii (CFM). Au fost utilizate testele MoCa (screening cognitiv), Hamilton (evaluarea anxietății) și Beck (inventar de depresie). Analiza statistică SPSS (versiunea 20.0). Rezultate. Ambele loturi se deosebeau după durata epilepsiei (media ± AS) 11 ± 7 vs 15.4 ± 10.3, p = 0.03, dar nu prezentau diferențe conform MoCa (25.2 ± 4.6 vs 25.7 ± 3.5, p=0.59), Hamilton (9.9 ± 6.7 vs 11.2 ± 8.7, p=0.47) și nici după Beck (8.7 ± 6.6 vs 9.9 ± 8.4, p=0,46). Nu a fost identificată nici o relație statistic semnificativă între durata epilepsiei și valorile testului MoCa (r = -0.67, p=0.68), Hamilton (r=0.25, p=0.12) sau Beck (r=0.10, p=0.51) la pacienți cu CM; la pacienții cu CFM același lucru – MOCA (r=- 0.1, p=0.52); Hamilton (r=-0.17, p=0.28); Beck (r=-0.16, p=0.32). Absența tulburărilor cognitive a corelat cu absenţa depresiei în ambele grupuri CM (p=0,03), CFM (p=0,01). Concluzii. Nu a fost identificată nici o relație statistic semnificativă a tulburărilor cognitive și afective între pacienții cu crize mioclonice și pacienții cu crize focale motorii.