Abstract:
Introducere
Terapia cu bacteriofagi este una dintre alternativele utilizate pentru
tratarea infecțiilor cauzate atât de bacteriile sensibile la antibiotice,
cât și de cele rezistente, caracterizată printr-un nivel scăzut de
toxicitate și o bună tolerabilitate clinică. Această metodă a fost
inițiată în urmă cu un secol, însă rezistența la antimicrobiene, aflată
într-o creștere accelerată și asociată cu rate ridicate de morbiditate,
mortalitate și costuri financiare semnificative, a determinat
redescoperirea și relansarea terapiei cu bacteriofagi.
Material și metode
În cadrul acestui studiu s-a efectuat o căutare în bazele de date
SCOPUS și PubMed utilizând cuvintele-cheie și operatorii BOOLEAN
,,AND", ,,OR" și ,,NOT". Căutarea a generat 211 lucrări științifice.
După aplicarea criteriilor de includere/ excludere, în etapa finală a
studiului au fost incluse 19 lucrări.
Rezultate
Terapia cu bacteriofagi reprezintă o alternativă promițătoare la
tratamentele clasice cu antibiotice, mai ales în contextul creșterii
alarmante a rezistenței bacteriene. Bacteriofagii, viruși care
infectează și distrug bacteriile, acționează specific asupra anumitor
tulpini bacteriene, reducând riscul afectării florei microbiene
normale. Datorită toxicității reduse și capacității de a elimina bacteriile rezistente, terapia cu fagi câștigă tot mai mult interes în
domeniul medical. Aceasta implică utilizarea fagiilor litici naturali sau
modificați genetic, singuri sau în combinație cu antimicrobiene,
pentru a trata infecțiile severe. Deși aplicarea clinică a fost limitată în
trecut, progresele în biotehnologie și studiile recente au contribuit la
revigorarea interesului pentru acest tip de terapie. Deși anumite
studii clinice au evidențiat eficiența acestei terapii, multe dintre ele
nu respectă standardele riguroase impuse cercetării clinice moderne,
lăsând în continuare numeroase întrebări privind aplicabilitatea
terapeutică a fagilor. O mai bună înțelegere a relațiilor dintre fag și
gazdă, respectiv fag și organismul uman, alături de explorarea
diversității fagilor, a dinamicii lor și a funcțiilor genomice, este
esențială pentru dezvoltarea unor strategii inovatoare în combaterea
infecțiilor bacteriene și pentru depășirea provocărilor actuale
asociate terapiei cu fagi. Cu toate acestea, în ciuda cercetărilor
extinse desfășurate în ultimele decenii în țările occidentale, precum
și a utilizării istorice în Europa de Est, niciun tratament cu
bacteriofagi destinat uzului uman nu a fost încă aprobat de Uniunea
Europeană sau de Administrația pentru Alimente și Medicamente
(SUA). Prin urmare, sunt necesare studii clinice suplimentare,
riguroase și cuprinzătoare pentru a valida eficiența și siguranța
terapiei cu fagi și pentru a permite implementarea sa la scară largă în
practica medicală.
Concluzii
În contextul creșterii alarmante a rezistenței bacteriilor la
antimicrobiene, terapia cu bacteriofagi se conturează tot mai clar ca
o alternativă viabilă și promițătoare în tratamentul infecțiilor
bacteriene dificile. Cu toate acestea, implementarea sa clinică pe
scară largă este încă limitată de o serie de provocări majore.
