Abstract:
Introducere
Intoxicațiile alimentare apar frecvent din cauza igienei
necorespunzătoare și a manipulării incorecte a alimentelor. În
Republica Moldova, astfel de cazuri persistă, în ciuda reglementărilor
existente. Scopul acestui studiu a fost evaluarea nivelului de
cunoștințe și practicilor populației generale privind factorii de risc și
prevenirea intoxicațiilor alimentare.
Material și metode
Studiul a avut un caracter descriptiv, de tip transversal. Colectarea
datelor s-a realizat prin aplicarea unui chestionar online, completat
de un număr de 125 de respondenți. Instrumentul de cercetare a
cuprins 26 de întrebări și a vizat evaluarea cunoștințelor, practicilor
de manipulare a alimentelor, condițiilor de păstrare, precum și a
experiențelor personale legate de intoxicațiile alimentare.
Rezultate
Majoritatea participanților la studiu au fost de sex feminin (77,6%),
iar 22,4% au fost de sex masculin. Aproape jumătate dintre
respondenți (49,6%) s-au încadrat în categoria de vârstă 18-25 de
ani, urmați de cei cu vârste între 31-40 de ani (25,6%), 41-50 de ani
(10,4%), 26-30 de ani (8%) și peste 51 de ani (6,4%). Un procent
semnificativ (67,2%) dintre respondenți provin din mediul urban, dintre care 65,6% au studii superioare. Un număr considerabil de
participanți (97,6%) au declarat că dețin cunoștințe privind ceea ce
reprezintă o intoxicație alimentară, iar 92% afirmă că pot diferenția
această afecțiune de alte boli. În ceea ce privește identificarea
factorilor de risc, majoritatea au menționat: consumul de alimente
expirate (92,8%), prelucrarea termică incorectă (88%), igienizarea
insuficientă a spațiilor și ustensilelor (80,8%), consumul de alimente
nespălate (72%), manipularea alimentelor cu mâini murdare (68,8%),
consumul de alimente nepreparate termic suficient (64%) și
consumul de alimente crude (40%). În ceea ce privește
comportamentele legate de igiena alimentației, 53,6% dintre
respondenți declară că verifică întotdeauna termenul de valabilitate
al produselor, iar 70,4% susțin că respectă regulile de igienă a
mâinilor, deși doar 2,4% afirmă că o fac în mod consecvent.
Totodată, 97,6% dintre participanți declară că păstrează alimentele
în condiții corespunzătoare. Referitor la sursele de achiziționare a
alimentelor, majoritatea respondenților (95,2%) își procură
produsele din magazine, 32% din piețe și 19,2% de la comercianți
individuali. Cu toate acestea, 68% dintre participanți au suferit cel
puțin o intoxicație alimentară, însă doar 39,2% dintre aceștia au
apelat la asistență medicală. Totodată, 88,8% dintre respondenți
consideră intoxicațiile alimentare o problemă gravă de sănătate
publică.
Concluzii
Datele evidențiază un nivel bun de informare, dar și lacune în
aplicarea practică a normelor de igienă alimentară. Prevenirea
eficientă a intoxicațiilor necesită educație, conștientizare,
monitorizare și promovarea unor comportamente corecte în rândul
populației.
