Combaterea rezistenței la antimicrobiene: provocări, inovații și strategii globale

Abstract

Introducere Rezistența la antimicrobiene (RAM) a devenit una dintre cele mai grave crize de sănătate publică ale epocii moderne, fiind asociată cu rate crescute de mortalitate, spitalizări prelungite și costuri medicale în creștere. O analiză sistematică publicată în The Lancet în 2022 de către grupul Antimicrobial Resistance Collaborators evidențiază amploarea acestui fenomen, atribuind aproximativ 1,27 milioane de decese la nivel global infecțiilor cauzate de bacterii rezistente. Studiile arată că bacteriemia cu enterococi rezistenți la vancomicină (VRE) poate crește riscul de mortalitate de aproape trei ori. Prezentul studiu narativ sintetizează dovezi epidemiologice, clinice și terapeutice, cu scopul de a oferi o perspectivă integrată asupra RAM și de a identifica direcții viabile de intervenție. Material și metode Bazându-se pe analize epidemiologice globale, studii de cohortă clinică și inovații preclinice, această analiză integrează date din diverse surse. Referințele cheie includ raportul global din 2019 publicat în Lancet, evaluarea CDC Amenințări ale Rezistenței la Antibiotice, și investigații prospective precum studiul PROVIDE și VENOUS I, care evaluează rezultatele tratamentelor pentru infecțiile cu S. aureus rezistent la meticilină (MRSA) și VRE. De asemenea, sunt analizate studii preclinice care explorează agenți noi, precum polimerii, pentru a evalua potențialul lor în depășirea rezistenței. Rezultate Studiile existente subliniază impactul profund și inegal al RAM la nivel global, regiunile cu resurse limitate suportând povara principală a deceselor asociate cu patogeni precum S. aureus, E. coli și K. pneumoniae. Investigațiile clinice relevă vulnerabilități critice în paradigmele actuale de tratament: dozarea suboptimă a vancomicinei corelează cu rate ridicate de eșec în infecțiile generalizate cu MRSA, iar bacteriemia cu VRE agravează riscul de mortalitate la pacienții cu leucemie de 2,5 ori. Totodată, abordările inovatoare semnalează o schimbare de paradigmă. Polimerii peptoizi demonstrează eficacitate rapidă și spectru larg împotriva MRSA fără inducerea rezistenței, iar polipeptidele sintetice mimează mecanismele naturale de apărare ale gazdei, acționând puternic împotriva tulpinilor Gram-negative multirezistente. Aceste progrese evidențiază potențialul de a redefini terapia antibacteriană în era rezistenței. Concluzii Criza în creștere a RAM impune un răspuns holistic și coordonat la nivel global. Consolidarea sistemelor de supraveghere, în special în regiunile cu o povară ridicată a rezistenței, este esențială pentru prioritizarea eficientă a resurselor. În paralel, strategii de dozare individualizată a antibioticelor pot reduce semnificativ eșecurile terapeutice. Totodată, accelerarea cercetării și dezvoltării terapiilor netradiționale, inclusiv a biopolimerilor, oferă perspective promițătoare pentru depășirea mecanismelor de rezistență. Factorii decizionali trebuie să susțină activ inițiativele de gestionare rațională a antimicrobienelor și să promoveze colaborarea internațională, în vederea limitării utilizării neadecvate a antibioticelor.