Abstract:
Context. Bolile netransmisibile (BNT) reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică la
nivel global. Instituțiile de asistență medicală primară (AMP) joacă un rol esențial în abordarea
acestei provocări, oferind îngrijiri esențiale pacienților cu BNT. Pachetul de intervenții esențiale
pentru bolile netransmisibile (PEN) elaborat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) are
scopul de a îmbunătăți calitatea consultațiilor pacienților cu BNT și de a asigura respectarea
protocoalelor. Acest studiu investighează efectele instruirilor în domeniul implementării
protocoalelor PEN nr. 1 și PEN nr. 2 în Republica Moldova. Obiectivul principal al acestui studiu
a fost de a evalua efectele instruirilor în domeniul implementării protocoalelor PEN ale OMS
asupra calității consultațiilor pacienților cu BNT și aderarea la protocoalele PEN în condiții reale,
în instituțiile de AMP din Republica Moldova.
Metode. A fost realizat un studiu observațional, transversal, comparând instituțiile de asistență
medicală primară în care personalul medical a beneficiat de instruiri în domeniul implementării
protocoalelor PEN, oferite de proiectul Viață Sănătoasă, cu cele în care aceste instruiri nu au fost
oferite. În total, 24 de medici de familie și 24 de asistenți medicali au fost observați timp de 233
de zile de lucru, acoperind 2.166 de consultații pentru pacienții cu BNT.
Rezultate. Instituțiile de AMP care au beneficiat de intervenție au înregistrat durate mai lungi ale
consultațiilor pacienților cu BNT, medicii de familie și asistenții medicali petrecând, în medie, cu
1 minut și 43 de secunde, respectiv cu 3 minute și 10 secunde mai mult. De asemenea, aceste
instituții au raportat o proporție mai mare a consultațiilor primare a pacienților cu BNT, sugerând
o capacitate mai bună de identificare a pacienților noi cu BNT. Asistenții medicali din grupul de
intervenție au avut un rol mai pronunțat în îngrijirea pacienților cu BNT. Cu toate acestea,
rezultatele subliniază necesitatea de a îmbunătăți anumite componente ale instruirilor în PEN, în
special cele referitoare la consultațiile de urmărire, evaluare a riscurilor și delegarea sarcinilor.
Concluzii. Rezultatele sugerează că instruirile în domeniul implementării protocoalelor PEN au
contribuit la îmbunătățirea atât a calității consultațiilor pacienților cu BNT, cât și a aderării la
protocoalele PEN. Totuși, este necesară consolidarea aspectelor identificate în cadrul instruirilor
în PEN. Constatările evidențiază potențialul instruirilor în PEN în contextul asistenței medicale
primare pentru o gestionare mai eficientă a BNT.