Introducere. În pofida progreselor majore în îngrijirea copiilor
prematuri, persistenţa ductului arterial (PDA) rămâne a fi o problemă
acută ce influienţează morbiditatea şi mortalitatea acestor copii. În
continuare stârneşte controverse semnificaţia, diagnosticul şi conduita
PDA în unităţile de terapie intensivă neonatală. Încă rămân incerte
momentele de iniţiere a inchiderii medicamentoase a PDA și rezultatele
pe termen lung asupra sechelelor prematurităţii. Întârzierea închiderii
ductale are loc la nou-născuţii prematuri. Riscul PDA este invers
proporţională cu vîrsta gestaţională şi greutatea la naştere precum şi în
anomalii cromozomiale. Este important să se facă distincţia între un
PDA hemodinamic semnificativ şi un PDA trivial sau mic. Ductul care
nu este semnificativ hemodinamic nu necesita nici o intervenţie. PDA
hemodinamic semnificativ se stabileşte pe baza semnelor clinice
specifice şi datelor ecografice, nu doar pe baza unei constatări izolate.
Ecocardiografia neonatală are un rol esențial în diagnosticarea PDA și
evaluarea răspunsurilor la tratament. Screeningul universal pentru PDA
la nou-născuţii prematuri cu vârsta gestațională <28 săptămâni nu este
recomandat, dovezile rămân neconcludente. Conduita terapeutică PDA
la premature este pînă în prezent variabilă, iar abordarea optimă este
incertă. Cele două abordări principale de gestionare includ: management
expectative (tactica conservativă), cu măsuri generale de susținere
inițial; terapie farmacologică precoce cu inhibitori ai ciclooxigenazei
(COX) (de exemplu, ibuprofen, indometacin) sau acetaminofen
(paracetamol). Strategia terapiei farmacologice profilactice administrată
tuturor nou-născuților extrem de prematuri, chiar și în absența dovezilor
ecocardiografice ale unui PDA semnificativ hemodinamic, nu este
recomandată. Alte intervenții care joacă un rol mai limitat includ:
ligatura chirurgicală, care este rezervată sugarilor cu morbiditate
respiratorie substanțială care fie nu răspund la tratament, fie nu pot
primi terapie farmacologică. Închiderea transcateter, care se efectuează
în unele centre specializate cu experiență în efectuarea tehnicilor transcateter intervenționale la copiii prematuri. Strategia terapiei
farmacologice profilactice administrată tuturor nou-născuților extrem de
prematuri, chiar și în absența dovezilor ecocardiografice ale unui PDA
semnificativ hemodinamic, nu este recomandată. Terapia profilactică nu
pare să reducă morbiditatea asociată cu PDA și expune în mod inutil
mulți nou-născuți care nu ar fi dezvoltat niciodată PDA semnificativ
clinic la potențialele efecte negative asociate terapiei farmacologice.
Obiectivele studiului: de a analiza incidenţa PDA la copiii sub 32 s.g.,
corelarea cu complicaţiile severe pe termen scurt: hemoragia pulmonară,
enterocolita ulceronecrotică, durata prelungită de aflare la ventilare
artificială pulmonară, hemoragiile intraventriculare.
Materiale şi metode. S-a efectuat studiul retrospectiv al copiilor
prematuri cu PDA, internaţi în unitatea de terapie intensivă neonatală,
IMSP IMşiC, centru de nivel III perinatal, pe parcursul anului 2024. Au
fost analizate fişele de observaţie ale nou-născuţilor internați în anul
2024.
Rezultatele obţinute. Printre factorii de risc antenatali predomină
ruperea prematură a pungii amniotice (68%), corionamnionita (46%),
preeclampsia (32%) și absenţa curei cu corticosteroizi antenatal (27%).
Termenul de gestaţie ţintă a fost sub 30 s.g., în marea majoritate cu
patologie respiratorie severă. Circa 55% din acest grup de copii au
necesitat ventilare artificială pulmonară mai mult de 7 zile, 37% s-au
aflat până la 72 ore la ventilare mecanică şi 8% au necesitat suport
respirator neinvaziv (CPAP şi/sau NIPPV). Diagnosticul în toate
cazurile a fost stabilit pe baza semnelor clinice şi ecocardiografice. S-a
efectuat tratamentul medicamentos cu Paracetamol intravenos.
Predomină durata de tratament de 3 zile (77%), în 15% a fost nevoie de
4 zile şi în 8 cazuri s-a efectuat 5 zile. Eşecul de la tratament s-a
întâmplat în 4% cazuri cu necesitatea curei a doua cu Paracetamol.
Concluzii. PDA este o complicație severă a prematurității, frecvent
asociată cu mobiditate severă neonatală. Maladia necesită intervenții
intensive și o abordare complexă și riguroasă clinică și paraclinică.
Introduction. Despite major advances in the care of premature infants,
patent ductus arteriosus (PDA) remains an acute problem that influences
the morbidity and mortality of these infants. The significance, diagnosis,
and management of PDA in neonatal intensive care units continue to be
controversial. The timing of initiation of medical closure of PDA and
the long-term results on the sequelae of prematurity remain uncertain.
Delayed ductal closure occurs in premature infants. The risk of PDA is
inversely proportional to gestational age and birth weight as well as in
chromosomal abnormalities. It is important to distinguish between a
hemodynamically significant PDA and a trivial or small PDA. A duct
that is not hemodynamically significant does not require any
intervention. Hemodynamically significant PDA is established on the
basis of specific clinical signs and ultrasound data, not on the basis of an
isolated finding. Neonatal echocardiography has an essential role in
diagnosing PDA and assessing responses to treatment. Universal
screening for PDA in preterm infants <28 weeks of gestation is not
recommended, as the evidence remains inconclusive. The management
of PDA in preterm infants is currently variable, and the optimal
approach is uncertain. The two main management approaches include:
expectant management (conservative tactics), with general supportive
measures initially; early pharmacological therapy with cyclooxygenase
(COX) inhibitors (e.g., ibuprofen, indomethacin) or acetaminophen
(paracetamol). The strategy of prophylactic pharmacological therapy
administered to all extremely preterm infants, even in the absence of
echocardiographic evidence of hemodynamically significant PDA, is not
recommended. Other interventions that play a more limited role include:
surgical ligation, which is reserved for infants with substantial
respiratory morbidity who are either unresponsive to treatment or unable
to receive pharmacological therapy. Transcatheter closure, which is
performed in some specialized centers with experience in performing
interventional transcatheter techniques in premature infants. The
strategy of prophylactic pharmacological therapy administered to all extremely premature infants, even in the absence of echocardiographic
evidence of a hemodynamically significant PDA, is not recommended.
Prophylactic therapy does not appear to reduce the morbidity associated
with PDA and unnecessarily exposes many infants who would never
have developed a clinically significant PDA to the potential adverse
effects associated with pharmacological therapy.
Objectives of the study: to analyze the incidence of PDA in infants <32
weeks of gestational age, the correlation with severe short-term
complications: pulmonary hemorrhage, necrotizing enterocolitis,
prolonged duration of mechanical ventilation, intraventricular
hemorrhage.
Materials and methods. A retrospective study of premature infants
with PDA, admitted to the neonatal intensive care unit, MCI, a level III
perinatal center, was conducted during 2024. The observation records of
newborns admitted in 2024 were analyzed.
Results. Among the antenatal risk factors, the most prevalent are
premature rupture of membranes (68%), chorioamnionitis (46%),
preeclampsia (32%) and the absence of antenatal corticosteroid
treatment (27%). The target gestational age was below 30 weeks, the
vast majority with severe respiratory pathology. About 55% of this
group of children required mechanical pulmonary ventilation for more
than 7 days, 37% were on mechanical ventilation for up to 72 hours and
8% required non-invasive respiratory support (CPAP and/or NIPPV).
The diagnosis in all cases was established based on clinical and
echocardiographic signs. Drug treatment with intravenous Paracetamol
was performed. The duration of treatment was 3 days (77%), in 15% it
took 4 days and in 8 cases it took 5 days. Treatment failure occurred in
4% of cases with the need for a second course of Paracetamol.
Conclusions. PDA is a severe complication of prematurity, frequently
associated with severe neonatal morbidity. The disease requires
intensive interventions and a complex and rigorous clinical and
paraclinical approach.