Viziuni ale medicilor din asistența medicală primară privind traseul pacientului cu hipertensiune arterial

Abstract

Context: Conform studiului STEPS 2021, în Republica Moldova, 34,8% dintre adulți cu vârsta cuprinsă între 18 și 69 de ani suferă de hipertensiune arterială (HTA). Numărul lor se consideră subestimat din cauza nediagnosticării din diferite motive, ceea ce ulterior se reflectă în urgențe hipertensive, infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Scopul: Evaluarea viziunilor medicilor din asistența medicală primară privind traseul pacientului cu HTA pentru elaborarea recomandărilor de îmbunătățire a calității serviciilor medicale oferite și eliminarea obstacolelor din traseul pacientului cu HTA. Metode: A fost realizat un studiu de tip transversal, mixt (cantitativ și calitativ). Componenta cantitativă a inclus chestionarea a 317 medici de familie, care își desfășoară activitatea în instituțiile medicale din țară. Chestionarele distribuite pe suport de hârtie și în format electronic au fost colectate prin intermediul platformei Google Forms. În cercetarea calitativă s-au efectuat interviuri în profunzime semi-structurate cu 4 manageri din Centrele de Sănătate din mediul urban și rural, realizate pe baza unui ghid de interviu. Rezultate: Eșantionul obținut a fost reprezentativ în ce privește distribuția teritorială și mediul de activitate a intervievaților. Majoritatea medicilor (55%) se încadrează în grupa de vârstă 51-70 de ani, ceea ce indică o rată sporită de specialiști care se apropie de vârsta de pensionare și un deficit în reînnoirea cadrelor. Peste 84% evaluează factorii de risc ai HTA doar în prezența simptomelor sau factorilor evidenți, iar peste 50% afirmă că pacienții nu solicită screening fără simptome. Obstacolele principale în prevenție sunt lipsa de timp la consultații (86,4%) și motivația scăzută a pacienților (78,2%). Peste 43,5% dintre pacienți nu sunt suficient de informați, deoarece nu manifestă interes față de acest subiect. Campaniile de sănătate (71,9%) și abordările complexe (69,1%) sunt considerate cele mai eficiente metode de informare. Diagnosticul HTA este frecvent stabilit (63%) în timpul consultării pentru alte afecțiuni de către medicul de familie. Mai mult de jumătate (58%) dintre pacienți sunt consultați în 1–3 zile, indicând un acces relativ bun la medicii de familie. Totuși, doar 5% au acces imediat la cardiolog, iar 40% așteaptă peste o lună. Se remarcă lipsa specialiștilor și anume a cardiologilor (53,3%). Aderența la tratament este scăzută – doar 11% urmează corect indicațiile. Factorii care influențează negativ includ frica de reacții adverse, polipragmazia, tratament îndelungat, influența negativă a mediului social și costurile suportate de pacienți. Accesul la reabilitare este limitat – peste jumătate de respondenți semnalează lipsa unui traseu clar și perioada lungă de așteptare. Reabilitarea este disponibilă mai ales în cazuri severe, iar infrastructura regională slabă accentuează dificultăți de acces. Un alt obstacol este neclaritatea privind responsabilitățile între medicii de familie și specialiști (36% dintre respondenți). De asemenea, dublarea documentării (electronic și pe hârtie) contribuie la supraîncărcarea medicilor și epuizare profesională. Concluzii: Traseul pacientului hipertensiv este afectat de bariere multiple: lipsa educației pentru sănătate, birocrația, deficitul de personal și echipamente, precum și accesul limitat la specialiști. Este necesară îmbunătățirea organizării sistemului pentru diagnostic precoce, prevenirea complicațiilor și creșterea calității îngrijirii.