Abstract:
Obiectiv: Analiza cazurilor proprii și discuții din literatură asupra temei studiate.
Material și metode: Studiu prospectiv transversal anii 2000 – 2025. Pacienții au fost
examinați prin metode imagistice convenționale și sofisticate, cu confirmare operatorie și
histologică. Medline a indentificat 48 de rezumate asupra temei.
Rezultate: Au fost analizate fișele de observații la 58 de bolnavi: 24 bărbați și 34 femei cu
vârsta între 21- 68 ani. Formele histologice au inclus: osteosarcom – 7 cazuri, angiosarcom
– 4 cazuri, fibro-,condro- și miosarcom – 14 cazuri. Cel mai des a fost depistat limfosarcom
– 30 cazuri. Manifesările clinice de sarcom orbitar includ: exoftalmie non-reductibilă cu
evoluție rapidă (~1 lună), asociate cu cefalee, diminuare considerabila a acuității vizuale,
diplopie. Metastazele distanțiate sunt rare (10 persoane – 2 cazuri de metsataze pulmonare
și hepatice + 8 – cu afectarea ganglionilor limfatici regionali). Radiologia convențională
este utile pentru evaluarea sarcomelor invazive asociate cu distrucții osoase și deformația
orbitei, cu efect clar de masă. Tomodensitometria computerizată este esențială în
determinarea caracteristicilor invazive tumorale și calcifierilor secundare unei necroze
centrale de tumoare. Angio-CT util pentru studierea irigației tumorale. RMN este superior
in evaluarea afectărilor țesuturilor moi.
Concluzie: Aspectul radiologic de sarcom orbitar ese dovedit cert prin lărgirea și deformarea
orbitei afectată, cu distrucția structurilor osoase juxtapuse. Examenul imagistic este util în
unele cazuri și pentru stabilirea tipului de tumoare. Examenul histologic este cel mai
superior.
