Abstract:
Introducere. Sindromul metabolic (MetS) este o afecțiune multifactorială caracterizată
prin obezitate abdominală, rezistență la insulină, dislipidemie și hipertensiune. Urbanizarea
și accesul la alimente hipercalorice au crescut prevalența MetS în rândul tinerilor. Consumul
de junk food, bogat în grăsimi trans, zaharuri și sare, favorizează inflamația cronică și
acumularea de grăsime viscerală, factori cheie în dezvoltarea sindromului metabolic.
Scop. Evaluarea impactului obiceiurilor alimentare nesănătoase, în special al consumului
de junk food, asupra riscului de apariție a sindromului metabolic în rândul adolescenților și
tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani.
Material și metode. Acest studiu este un review narativ al literaturii științifice publicate
în perioada 2015–2024. Sursele bibliografice au fost identificate prin căutări sistematice în
bazele de date PubMed și Scopus, utilizând termeni-cheie precum „metabolic syndrome”,
„junk food”, „adolescents” și „dietary habits”. Au fost incluse articole originale, studii
observaționale și meta-analize care au investigat relația dintre consumul de alimente
procesate și indicatorii de risc metabolic la populația tânără (16–25 ani). Criteriile de
includere au vizat: utilizarea de chestionare standardizate pentru evaluarea obiceiurilor
alimentare, raportarea parametrilor antropometrici și analiza factorilor comportamentali
asociați. Datele extrase din articole au fost sintetizate calitativ, punând accent pe corelațiile
identificate între frecvența consumului de junk food și apariția factorilor de risc pentru
sindromul metabolic.
Rezultate. Analiza studiilor incluse a evidențiat o corelație puternică între consumul
ridicat de junk food și creșterea indicelui de masă corporală, dislipidemie și hipertensiune
arterială. Studiile revizuite au evidențiat că 81,3% dintre respondenți proveneau din mediul
urban, iar 59,7% -prezentau un IMC normal. Peste 52% nu practicau activitate fizică
regulată, iar 76,4% - consumau alcool de 2–3 ori pe săptămână. Produsele cele mai frecvent
consumate au fost: cafeaua (50,48%), cartofii prăjiți (38,9%), hamburgerii (37,05%) și
produsele de patiserie/snacksurile (peste 30%). S-a constatat o asociere semnificativă între
consumul frecvent de băuturi îndulcite (42,7%) și creșterea IMC, iar 28% dintre respondenți
nu erau conștienți de impactul alimentației asupra sănătății.
Concluzii. Consumul frecvent de junk food și băuturi îndulcite este asociat cu creșterea
indicelui de masă corporală, dislipidemie și hipertensiune arterială în rândul tinerilor. Lipsa
activității fizice regulate și comportamentele nesănătoase asociate amplifică riscul de
dezvoltare a sindromului metabolic. Nivelul scăzut de conștientizare privind impactul
alimentației asupra sănătății evidențiază necesitatea implementării programelor de educație
nutrițională și a strategiilor de prevenire la nivel populațional. Rezultatele confirmă
importanța intervențiilor multidisciplinare pentru promovarea unui stil de viață echilibrat,
cu accent pe reducerea consumului de alimente procesate și creșterea activității fizice.
