Abstract:
Introducere. Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) au devenit una dintre
problemele majore a lumii contemporane din activitatea asistenței medicale. Omniprezența
și morbiditatea crescută, consecințele acesteia, duc inevitabil la creșterea resurselor
economice pentru tratament, recuperare, înrolarea unui număr mai mare de specialiști
medicali în managementul eficient al IAAM, precum și stresul psihoemoțional atât pentru
cadrele medicale, pacient, dar și pentru îngrijitorii acestuia.
Scop. Studierea particularităților epidemiologice și identificarea factorilor de risc al IAAM
la pacienții cu cancer.
Material și metode. A fost realizat un studiu retrospectiv (2023-2024) pe un grup de 392
de pacienți cu profil oncologic care au fost diagnosticați cu o IAAM. Au fost analizați
indicatorii: distribuția cazurilor de boală pe grupe de vârstă, sex, diagnosticul de bază și de
IAAM, durata spitalizării și factorii de risc.
Rezultate. În rezultatul studiului retrospectiv efectuat pe un eșantion de 392 de pacienți
cu cancer, internați într-o instituție medicală de profil, diagnosticați cu o IAAM s-a
determinat că manifestările clinice și examinările de laborator ce au determinat agentul
cauzal au fost în medie peste 16 zile de la internare. 63% din aceștia au fost spitalizați în
ultimele 30 zile și/sau au fost internați repetat în IMS de profil. S-a determinat că vârsta
medie a pacienților incluși în cercetare a fost de 63,9 ani, cei mai tineri pacienți oncologici
diagnosticați cu o IAAM au 22 de ani, și respectiv vârsta maximă a pacienților incluși în
studiu a fost de 77 de ani. În 66,7% cazuri, pacienții oncologici diagnosticați cu IAAM, au
fost de sex masculin, și respectiv în 33,3% – femei. Conform diagnosticului oncologic de
bază, s-a determinat că pacienții incluși în prezentul studiu au: cancer proctologic – 39,2%,
cancer al sistemului digestiv (excepție colon, rect, anus) – 37,3%, cancer al sistemului
urologic – 7,8%, cancer hematologic – 11,8%, cancer pulmonar – 3,9%. Evoluția pacienților
oncologici cu suprainfecție a înregistrat o rată de deces de 27,5% din totalul lotului cercetat.
În urma analizei factorilor de risc, în proporție de 29,4% – absența sau prezența unei maladii
concomitente , în 70,6% s-au determinat două și mai multe comorbidități. Din tot eșantionul
cercetat, 13,7% au avut o manipulare invazivă și în 86,3% cazuri s-a determinat prezența a
două și mai multe manipulări invazive. S-a observat că suprainfecția la pacienții cu cancer
este asociată cu utilizarea intensă a tratamentelor emprice cu antibiotice, și anume
cefalosporine de generația a III-a și penicilinile. Rata IAAM în anii incluși în studiu este
prezentată prin: ISPN – 50,3 %, infecția cu C. difficile - 15,3%, pneumonii nosocomiale –
10,5%, ITU – 2,0 %, infecțiile postinjecționale – 1,5 % și COVID-19, respectiv 20,4%.
Concluzii. Prezentul studiu subliniază necesitatea implementării unor strategii fezabile și
prioritizate în scopul prevenirii, supravegherii și controlului IAAM.
